Paramedicii nu zboară cu paraşuta/ de Alexandru Ciolan

Ziarul Financiar 06.01.2011

Spre sfârşitul Războiului Pacificului (1944-1945), armata americană a înfiripat în Burma (actualul Myanmar) un serviciu de evacuare a răniţilor cu elicopterul, care îi transporta rapid în spatele frontului spre a primi îngrijiri medicale.

Sistemul a fost perfecţionat în războaiele din Coreea (1950-1953) şi din Vietnam (1955-1975) şi devenise atât de eficient, încât în 1966 un raport al Academiei Naţionale de Ştiinţe referitor la morţile şi mutilările cauzate de accidente avea să şocheze prin constatarea că un militar rănit pe câmpurile de luptă din Vietnam avea mai multe şanse de supravieţuire decât dacă ar fi fost implicat într-un accident de circulaţie în California. Iar explicaţia nu stătea atât în diferenţa de viteză dintre ambulanţă şi elicopter, cât în eficienţa echipelor de infirmieri ai armatei, pregătiţi anume pentru a oferi primul ajutor şi asistenţă pe drumul până la o unitate spitalicească. Era o perioadă în care şi în Europa se discuta aprins despre îmbunătăţirea serviciilor de urgenţă şi se făceau experimente în această direcţie.

Prima unitate funcţională de paramedicină (din gr. para- "lângă, alături de" + medicină) a fost creată la Los Angeles, California. Două idei simple stăteau la baza creării ei. Prima, că a trimite medici la locul unui accident e o risipă de resurse. Ar fi suficientă o mână de oameni pregătiţi pentru a oferi strict primul ajutor. A doua idee, care ţinea de organizare, a fost aceea că noile echipe ar putea profita de infrastructura unităţilor de pompieri, care oricum se prezentau în câteva minute la locul unui accident. Modelul a fost contaminant, replicându-se în toate marile oraşe americane.

Poate că unităţile de paramedici nu s-ar fi dezvoltat atât de rapid în Statele Unite dacă un serial de televiziune, "Emergency!", nu ar fi trezit simpatia generală (şi a publicului, şi a medicilor). Serialul s-a difuzat între 1972 şi 1977 şi povestea aventurile unui grup de paramedici şi ale secţiei de urgenţe de la spital cu care aceştia colaborau. Când a început serialul, în toată America erau câteva asemenea unităţi, şi acelea experimentale. Foarte puţini ştiau ce este un paramedic. Nu e de mirare, aşadar, că unul dintre actorii serialului, când i s-a propus rolul, s-a temut că va fi pus să sară cu paraşuta - credea că para- vine de la paraşutism. (Temerea nu era chiar neîntemeiată, prin 1950-1955 paramedic chiar desemnase un medic din trupele de paraşutişti.) În 1977, când serialul a fost întrerupt brusc, toate statele federaţiei americane aveau unităţi de paramedici.

În anii '80, evoluţia a continuat mai ales la nivel local. Termenul "serviciu de ambulanţă" a fost înlocuit definitiv cu acela de "serviciu medical de urgenţă" (emergency medical service - EMS).

În România, până la naşterea SMURD, în 1993, se vorbea rar despre domeniul paramedical, iar cuvântul era folosit doar cu trimitere la realităţi din alte ţări şi numai în accepţia iniţială, "care se consacră îngrijirii şi tratării bolnavilor fără a aparţine corpului medical". Cel mai vechi citat din baza de date a DCR este din 1984: "(S)e prevede că în vreme ce unele meserii vor înregistra un cert declin, altele vor cunoaşte o creştere spectaculoasă. Pe primul plan se situează tot ceea ce este legat de informatică (150 la sută), toate profesiunile paramedicale, specialiştii în energie...", R.l. 15 VI 84 p. 6.

Recunoaşterea oficială a paramedicilor a venit târziu în ţara noastră. Două citate din presa ultimilor ani ne vor lămuri: "Paramedicii sunt angajaţi ca frizeri şi cofetari. Încă de la apariţia Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare din România (SMURD), paramedicii îşi desfăşoară activitatea fără ca meseria lor să fie recunoscută oficial. Pentru a fi plătiţi, paramedicii sunt astfel nevoiţi să fie încadraţi în cele mai neobişnuite meserii." (Adev. 6 III 07). "Subsecretarul de stat în Ministerul Sănătăţii dr. Raed Arafat, a declarat că meseria de paramedic a fost recunoscută de Ministerul Muncii, decizia în acest sens urmând să apară în curând în Monitorul Oficial." (Realitatea rom. 11 VII 08).

Să încheiem menţionând că în engleză paramedic cu sensul actual (au existat, cum am văzut, şi medici paraşutişti) este un derivat regresiv din paramedical, mult mai vechi în limbă (din 1921). Şi să mai menţionăm că, de la o ţară la alta, în funcţie de legislaţie, paramedicii pot fi sau nu medici, ceea ce îi defineşte este faptul că fac parte din sistemul de urgenţă prespitalicească.

Exemplificări şi datări pentru sensurile şi cuvintele noi din acest articol veţi găsi în ediţia a treia a DCR (Dicţionarul de Cuvinte Recente), aflat în pregătire la Editura Logos.

ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucureşti). Filolog (absolvent de spaniolă-romånă al Universităţii Bucureşti). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducător la revista "Lumea" (1978-83), redactor la Editura Politică şi ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor şi administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducător şi publicist. Zona de interes principală: lexicologia, lexicografia. Preferinţe muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilică, Maria Lătăreţu, Făråmiţă Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gătitul şi conservele de casă. Dorinţe: să aibă nepoţi. Are un nepot.