Investitorii instituţionali au ajuns să deţină 20% din Fondul Proprietatea. Cine sunt acţionarii FP înainte de listare

Astfel, ultimul tren la Fondul Proprietatea a adus 400 de noi acţionari şi a întărit prezenţa fondurilor străine în acţionariat. La mai puţin de o lună înaintea listării Fondului Proprietatea, Ministerul Finanţelor şi-a redus participaţia la 38,8%, potrivit informaţiilor făcute publice de Fond, în timp ce numărul acţionarilor privaţi a urcat la peste 5.300, aceştia deţinând peste 61% din acţiuni.

Tranzacţiile cu acţiuni ale Fondului Proprietatea prin intermediul Depozitarului Central au fost oprite pe 22 decembrie, în momentul în care titlurile fondului au fost înregistrate ca valori mobiliare în vederea listării la Bursă. Până la listare mai pot apărea însă unele modificări în acţionariat, în condiţiile în care Agenţia Naţională pentru Restituirea Proprietăţii (ANRP) poate realiza în continuare conversii de titluri de despăgubire în acţiuni FP.

Anul trecut, peste 21% din acţiunile Fondului Proprietatea au ajuns de la Ministerul Finanţelor la deţinătorii de dosare de despăgubire, unii dintre ei fiind foşti proprietari, în timp ce alţii sunt speculatori, care au cumpărat dosare de despăgubire de la cei îndreptăţiţi. Doar în ultimele patru luni ale anului, statul a cedat peste 10% din acţiuni, după ce acţionarii FP au aprobat în septembrie preluarea mandatului de administrator de către grupul american Franklin Templeton şi listarea fondului la Bursă.

Foştii proprietari s-au pierdut pe drum

Modul în care s-a derulat procesul de despăgubire a determinat numeroase nemulţumiri în rândul foştilor proprietari, care au aşteptat sau mai aşteaptă încă de câţiva ani să li se analizeze dosarele pentru a intra în posesia acţiunilor. Aşteptarea lungă i-a făcut pe unii să renunţe şi să-şi vândă dosarele către alte persoane, care au obţinut ulterior în scurt timp acţiunile.

Alţii foşti proprietari nu au mai avut răbdare să aştepte listarea fondului la Bursă (promisă de guvernanţi de patru ani) şi şi-au vândut acţiunile pe piaţa "gri", către speculatori sau fonduri de investiţii străine. În ultimele patru luni ale anului s-au realizat peste 1.700 de tranzacţii cu titluri FP prin intermediul Depozitarului Central, prin care şi-au schimbat proprietarul 13% din acţiuni, potrivit datelor furnizate fondului de Depozitarul Central. Deşi nu există date complete pe fiecare lună, informaţiile existente arată că în 2010 s-au transferat aproape 30% din acţiunile FP, la preţuri cuprinse între 30% şi 60% din valoarea nominală de 1 leu a acţiunilor, la care s-au realizat până acum conversiile în cadrul procesului de despăgubire.

Astfel, structura acţionariatului a suferit modificări semnificative, iar foştii proprietari de case sau terenuri naţionalizate au ajuns să mai deţină doar o parte destul de mică din acţiuni. Cei mai mari sunt cei trei moştenitori ai industriaşului Nicolae Malaxa, care deţin 7,95% din acţiuni.

Fondurile au luat 11% din FP în 2010

În schimb, în acţionariat au intrat puternic fonduri de investiţii străine, dar şi investitori locali puternici, cum sunt SIF-urile. Numărul de investitori instituţionali (persoane juridice) a crescut în 2010 de la 69 la 176, iar participaţia acestora s-a mărit de la 8,7% la aproape 20%.

Printre cei mai activi cumpărători de acţiuni FP au fost SIF-urile, SIF Moldova (SIF2) ajungând să deţină 1%. În joc au intrat însă şi fonduri sau vehicule de investiţii străine, care au cumpărat pachete mari în ultimul an. Printre acestea se numără britanicii de la Coneglen sau suedezii de la East Capital. Numărul fondurilor de investiţii care deţin mai mult de 1% din capital a crescut la cinci în decembrie, faţă de patru în ultimele trei luni, deţinerile cumulate ale acestora ridicându-se la 10,05%.

Participaţia statului coboară spre 33%

Statul în schimb a accelerat procesul de eliberare de acţiuni către deţinătorii de dosare de despăgubire, iar în termen de un an ar putea pierde controlul fondului. Pragul de 33% este foarte important, pentru că în statutul fondului dreptul de vot al celorlalţi acţionari este limitat atât timp cât statul are peste 33%.

Cu alte cuvinte, deşi mai deţine 39% din acţiuni, Ministerul Finanţelor e încă majoritar. În momentul în care participaţia statului coboară sub 33%, acţionarii fondului vor putea decide ridicarea restricţiilor de vot, iar influenţa Ministerului Finanţelor în AGA ar scădea considerabil.

În plus, având în vedere că la Fondul Proprietatea nu există prag de deţinere, ca la SIF-uri, există posibilitatea ca după listare un grup de investitori puternici să acumuleze pachete mai mari şi să preia controlul fondului. Numărul mare de acţionari şi valoarea ridicată a fre-float-ului fac posibil acest lucru.

Miza este mare, având în vedere că fondul deţine active evaluate la finele lunii noiembrie la 15,9 mld. lei (3,7 mld. euro), în timp ce preţurile la care s-au tranzacţionat titlurile în ultimele luni, de circa 0,5 lei/acţiune, evaluează fondul la circa 6,85 mld. lei (1,6 mld. euro). Fondul deţine participaţii semnificative la cele mai importante companii din sectorul energetic, cum sunt Petrom, Romgaz, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica.

Procesul de despăgubire va fi întrerupt în momentul listării fondului, însă va fi reluat după circa trei luni (60 de şedinţe bursiere) când despăgubirile se vor acorda la preţul mediu de pe Bursă. Astfel, dacă preţul va fi mult sub valoarea nominală de 1 leu, statul îşi poate epuiza mai repede acţiunile.

Răscumpărarea acţiunilor, atuul din mâneca Templeton

Statul mai are însă un atu, după ce a aprobat anul trecut ca Fondul Proprietatea să poată răscumpăra până la 10% din acţiuni de pe Bursă pentru a susţine preţul. Reprezentanţii Franklin Templeton au anunţat deja că vor folosi această opţiune dacă preţul va avea un discount foarte mare faţă de valoarea activului net.

Americanii de la Templeton, a căror echipă din România este coordonată de polonezul Greg Konieczni, au tot interesul să obţină un preţ cât mai ridicat pentru titlurile FP după listare, deoarece inclusiv comisionul anual pe care-l încasează variază în funcţie de capitalizarea fondului şi nu de valoarea activelor, ca până în prezent. Astfel, la un preţ de 1 leu/acţiune, Templeton încasează circa 15,5 mil. euro pe an, în timp ce la 0,5 lei/acţiune, comisionul este de 7,75 mil. euro.