Numai 15% din românii care învaţă în străinătate s-ar întoarce acasă
Un procent de 15% din studenţii români care învaţă la universităţile străine s-ar întoarce acasă după finalizarea studiilor, arată un studiu realizat de Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) pe un eşantion de 800 de persoane. Românii care ar vrea să revină în ţară s-ar întoarce pentru familie şi prieteni, dar şi pentru un salariu de cel puţin 1.000 de euro net corelat cu oportunităţile de avansare din companie.
În prezent, în România nu există o instituţie care să centralizeze numărul de studenţi români care învaţă la universităţile din străinătate, iar firmele şi ONG-urile care activează în zona educaţională raportează cifre diferite.
Astfel, dacă oganizaţia Integral Programe Educaţionale arată că 50.000 de studenţi români învaţă în străinătate, reprezentanţii grupului de ONG-uri Educativa spun că cifra este mult mai mică, de aproape 22.000 de români, bazându-se pe o serie de statistici realizate la nivel european. Indiferent care este numărul real, cert este că acesta e în creştere.
"Statistic vorbind, numărul studenţilor care pleacă în străinătate este din ce în ce mai mare. Aş vrea să cred că pleacă pentru a avea o altă experienţă, pentru a învăţa ceva şi pentru a se întoarce să aplice cunoştinţele dobândite în instituţiile de învăţământ din străinătate. Din păcate, o mare parte din ei pleacă pentru că îşi doresc să se stabilească acolo. O mare parte din studenţii care şi-au început studiile universitare în ţară şi aplică la un master în străinătate aleg să se întoarcă înapoi în ţară. Dintre studenţii care încep facultatea în străinătate, foarte puţini se gândesc să revină acasă", a spus Irina Nicoleta Scarlat, vicepreşedinte al departamentului de comunicare şi informare din cadrul LSRS.
Ce îi determină să plece la studii în străinătate?
O parte dintre studenţii români au avut acces la o bursă de mobilitate Erasmus, iar experienţa dobândită i-a determinat să-şi continue studiile în afara ţării, în timp ce alţii au ales să plece din primul an de facultate, întrucât nu au putut beneficia de resursele necesare unei bune pregătiri academice în România.
Marea Britanie şi SUA rămân o atracţie pentru studenţii români, atât pentru limba engleză, cât şi pentru fapul că universităţile din aceste ţări sunt de ani buni pe primele locuri în topurile internaţionale.
"Am fost dintotdeauna atras de cercetarea academică şi am avut încă din liceu contact cu mediul universitar din România pentru că mergeam la tot felul de olimpiade. Apoi am făcut şi un an de facultate în Bucureşti şi am realizat că în prezent suntem încă în urmă cu cercetarea şi pregătirea academică în domeniul ştiinţelor. M-am orientat spre SUA pentru că acolo sunt cele mai multe universităţi de calitate şi poţi primi burse integrale", a spus Andrei Anghel, student la Harvard în anul III, cu specializare în biologie moleculară. El a spus că nu s-a hotărât încă unde îşi va continua studiile, însă cert este că nu are de gând să se întoarcă pentru a fi "un cercetător frustrat" în România, ci pentru a deveni "un om de ştiinţă de succes".
Aşteptările salariale ale românilor care învaţă în străinătate - de 1.000 de euro net la întoarcerea în ţară - nu sunt departe de cele ale absolvenţilor universităţilor locale. Cel puţin 6.600 de studenţi din universităţile româneşti se aşteaptă la un salariu net de 800 de euro după absolvire, arată rezultatele unui sondaj al institutului german de cercetare Trendence.
Unu din trei studenţi în străinătate nu vrea să se întoarcă în ţară
Pe de altă parte, 35% din respondenţi declară că nu vor să se mai întoarcă în ţară, în timp ce 38% dintre ei sunt indecişi deoarece nu au un motiv bun de întoarcere, mai arată cercetarea LSRS.
Cu toate acestea, Ciprian Stănescu, absolvent al unui masterat în domeniul ştiinţelor politice la Universitatea Central-Europeană din Budapesta, s-a întors în România imediat după terminarea masteratului, în 2007, pentru a încerca să aducă o schimbare în ţară.
"Unul dintre visele mele a fost
să-mi ajut ţara să iasă din starea de mediocritate în care se află de 20 de ani încoace. Pentru început, am implementat cinci programe de leadership pentru tineri şi am observat că atunci când pui oameni de valoare împreună şi când oferi un spaţiu al lor, pot să se schimbe pe ei şi să schimbe în bine lumea în care trăiesc", a spus Stănescu, care intenţionează ca în următorii trei-patru ani să urmeze cursurile unui MBA în SUA, menit să-l ajute la dezvoltarea unor businessuri sociale în România.