Principalele dileme ale analiştilor privind Fondul Proprietatea

Analiştii principalelor case de brokeraj şi bănci locale consideră că proiectul de înfiinţare a celor două companii energetice naţionale, modul de raportare a rezultatelor financiare ale companiilor nelistate din portofoliul Fondului Proprietatea (FP), dar şi programul de răscumpărare a acţiunilor pe care fondul intenţionează să-l deruleze după listare ar putea avea o influenţă semnificativă asupra valorii acţiunilor FP.

Reprezentanţii fondului au răspuns la o parte dintre aceste întrebări ieri, în cadrul unei întâlniri cu analiştii locali, care a fost închisă presei. Aceasta este prima dintr-o serie de întâlniri pe care Franklin Templeton şi intermediarii listării FP (Raiffeisen, BRD şi ING) le au programate până la listarea fondului (pe 25 ianuarie), în vederea promovării acestuia către investitori locali şi străini.

Prima problemă ridicată de analişti a fost care va fi impactul înfiinţării celor două companii energetice naţionale, Electra şi Hidroenergetica asupra activelor Fondului Proprietatea.

Proiectul înfiinţării celor două companii prevede ca activele Hidroelectrica, una dintre principalele companii din portofoliul FP, să fie divizate între cele două companii, în care vor fi integrate şi cele trei complexuri energetice (Turceni, Rovinari şi Craiova), precum şi Nuclearelectrica, alte companii importante din portofoliul fondului, alături de active ale Termoelectrica şi ale companiilor din sectorul producţiei de cărbune, care au avut pierderi în ultimii ani.

În urma fuziunii, Fondul Proprietatea ar urma să primească acţiuni la cele două companii, însă analiştii cred că înfiinţarea celor două companii gigant ar avea un efect negativ asupra valorii fondului şi ar crea o percepţie negativă în rândul investitorilor străini.

"Procesul de înfiinţare a celor două companii este suspendat în acest moment. Până în prezent am reuşit să obţinem în instanţă suspendarea procesului (de fuziune - n.red.) în contradictoriu cu Nuclearelectrica şi Hidroelectrica, iar fuziunea nu poate avea loc atât timp cât cele două companii nu pot participa la ea. Noi atacăm procesul din cauza nerespectării procedurilor legale şi din cauza litigiilor din trecut privind majorările de capital social (derulate de companiile implicate în fuziune - n.red.)", au declarat reprezentanţii FP.

Ei le-au mai spus analiştilor că în acest moment nu se întrevede continuarea procesului de înfiinţare a celor doi giganţi energetici.

O altă întrebare a vizat clauzele privind vânzarea acţiunilor deţinute de Fondul Proprietatea la companiile privatizate din sectorul distribuţiei energiei electrice, analiştii dorind să afle dacă în cazul E.On Moldova şi al filialelor Enel Muntenia, Dobrogea şi Banat există opţiuni de cumpărare la dispoziţia acţionarului majoritar sau opţiuni de vânzare la dispoziţia Fondului Proprietatea.

Întrebarea vine în contextul în care Fondul Proprietatea şi-a vândut în 2009 participaţia deţinută la CEZ Oltenia, după ce grupul ceh CEZ şi-a exercitat opţiunea de cumpărare a participaţiilor minoritare deţinute de FP şi de stat prin intermediul Electrica. Fondul a încasat atunci circa 230 mil. euro.

Reprezentanţii FP spun că doar în cazul filialelor E.On există clauze prin care grupul german le poate cere acţionarilor minoritari să-şi vândă participaţiile, iar formula de calculare a preţului este un multiplu de EBITDA (profit operaţional) care ia în calcul un indice de referinţă internaţional. În cazul filialelor Enel, nu există astfel de clauze în contractele de privatizare.

Analiştii au mai ridicat întrebări privind modul în care vor fi raportate rezultatele financiare ale companiilor nelistate din portofoliul FP, în condiţiile în care acestea pot avea o influenţă semnificativă asupra evaluării activelor fondului. Multe dintre companiile deţinute de FP sunt nelistate şi foarte puţin transparente, nerealizând raportări publice ale rezultatelor financiare, ceea ce reprezintă un factor semnificativ de risc pentru investitori.

Analiştii au avut întrebări şi privind modul cum se va derula programul de răscumpărare a acţiunilor de către FP. Potrivit unei decizii a adunării generale a acţionarilor, Fondul Proprietatea va putea răscumpăra după listare până la 10% din acţiunile proprii, dacă preţul de tranzacţionare de pe Bursă va fi mult mai mic decât valoarea activelor raportată de fond.

În decembrie, acţiunile FP se tranzacţionau pe piaţa gri în jurul nivelului de 0,5 lei, în timp ce valoarea unitară a activului net (VUAN) era de circa 1,15 lei. Reprezentanţii Franklin Templeton, administratorul FP, au declarat chiar că se gândesc să folosească această opţiune de răscumpărare pentru reducerea discountului dintre preţ şi VUAN.

Răscumpărarea de acţiuni presupune însă un efort financiar semnificativ din partea fondului, care a mai anunţat că intenţionează să distribuie întreg profitul din 2010 sub formă de dividende.

Utilizarea acestei opţiuni ar putea genera şi un posibil conflict de interese având în vedere că Franklin Templeton are la rândul său interesul ca preţul acţiunilor să fie cât mai mare, deoarece comisionul de administrare este legat de capitalizarea fondului.