Pe cine au pus ochii Finanţele pentru impozitarea averilor mari: până într-o sută de mii de contribuabili

Impozitarea averilor mari va viza 1-2% dintre contribuabili, grupul ţintă fiind format din persoanele cu averi sau cheltuieli mari care nu au declarat veniturile, potrivit ministrului finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu. Aceasta înseamnă circa 50.000 -100.000 de persoane, având în vedere că plătitorii de impozit pe venit sunt circa 5 milioane.

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală urmează să înfiinţeze mai multe departamente care să verifice persoanele cu venituri sau cheltuieli foarte mari.

"Din experienţa altor state reiese că ponderea celor vizaţi va fi de 1-2%. La nivelul ANAF există un grup de lucru pentru constituirea acestor departamente, de 30-40 persoane. Grupul ţintă va fi format din persoanele cu averi mari sau cheltuieli mari", a spus Ialomiţianu.

Metodele indirecte pentru verificarea câştigurilor vor putea fi aplicate doar pentru veniturile reale din 2011, însă ministrul finanţelor a dat asigurări că nu vor scăpa de controale nici cei cu vile şi maşini care nu au declarat veniturile până în acest an.

La sfârşitul anului trecut, Executivul a hotărât că persoanele fizice ale căror venituri reale depăşesc cu cel puţin 50.000 lei sumele declarate vor plăti un impozit de 16% aplicat la diferenţa dintre cele două valori.

Guvernul va solicita asistenţa tehnică a Băncii Mondiale atât la elaborarea normelor de aplicare, cât şi la instruirea angajaţilor care vor fi implicaţi în acţiunea de control.

Potrivit preşedintelui ANAF, Sorin Blejnar, acţiunile de control în cazul marilor averi în scopul impozitării vor fi declanşate pentru 200-300 de persoane, în principal patroni foarte bogaţi care în ultimii ani au omis deliberat să înregistreze veniturile pe firmă, sustrăgându-se de la plata impozitelor. Fiscul urmăreşte prin crearea unui departament de control al persoanelor fizice cu venituri mari să elimine paradoxul firmă săracă - patron bogat, controalele urmând să fie îndreptate şi spre proprietarii firmelor care afişează o avere pe care nu o pot proba.

Ministrul finanţelor a afirmat că următorul acord pe care România îl va semna cu instituţiile financiare internaţionale va fi de tip preventiv atât cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), cât şi cu Comisia Europeană (CE).

"Este vorba de credibilitate. Vrem să câştigăm o mai mare încredere pe pieţele financiare externe. Acordul cu FMI şi Comisia Europeană a fost avantajos pentru România. Vrem continuarea acordului pentru continuarea reformelor structurale. Dacă România nu va putea

să-şi acopere deficitul, sigur că va apela la aceste fonduri de la Comisie, dar nu este cazul."

Ministrul finanţelor a evitat să spună o cifră care ar putea fi luată în discuţie în cazul acordului cu Comisia Europeană, susţinând doar că va fi pusă la dispoziţie o sumă ce va putea fi accesată în condiţii similare celor din acordurile de tip preventiv promovate de FMI.

Ialomiţianu nu a oferit nici detalii referitoare la durata următoarei înţelegeri cu instituţiile internaţionale, precizând doar că aceasta va trebui să ţină cont şi de programul de trecere la zona euro a României. CE a virat până acum trei tranşe în valoare de 3,65 mld. euro, dintr-un total de 5 mld. euro, urmând ca la jumătatea lunii ianuarie să aprobe 1,2 miliarde de euro.

Suma primită de la FMI se ridică la 11,27 mld. euro, la care se va adăuga tranşa aprobată vineri de 900 mil. euro, precum şi ultima parte a împrumutului, de circa un miliard de euro.

O nouă misiune FMI - CE va veni la Bucureşti pe 25 ianuarie pentru a evalua îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru ultimul trimestru din 2010 şi discuţii privind noul acord, de tip preventiv.

CEC are nevoie de finanţare, dar nu se discută privatizarea

Privatizarea CEC nu se discută acum la nivelul Guvernului, însă banca are nevoie de finanţare ca să fie într-o situaţie comparabilă cu a celorlalte instituţii de credit, a spus ministrul finanţelor Gheorghe Ialomiţianu.

El a amintit că majorarea capitalului social al CEC de către stat nu a primit acordul Comisiei Europene. "În momentul de faţă nu se discută privatizarea CEC, dar în perioada următoare este posibil orice. Adică sunt doritori care vorbesc de privatizarea CEC, dar la nivelul Guvernului nu s-a pus această problemă".

Întrebat dacă se doreşte vânzarea unui pachet minoritar din acţiunile CEC, Ialomiţianu a afirmat că nu s-a discutat o astfel de variantă şi a reiterat că "este posibil orice". Statul a încercat să vândă CEC în urmă cu câţiva ani, însă procesul de privatizare a fost oprit în luna decembrie 2006, întrucât a fost depusă o singură ofertă, de la National Bank of Greece, cu o valoare considerată prea redusă. Banca elenă a oferit 560 de milioane de euro pentru preluarea CEC.