Acţionarii Petrom aşteaptă de cinci luni să afle preţul de retragere
Investitorii care au cerut companiei să le răscumpere acţiunile aşteaptă de aproape 5 luni să afle preţul de retragere, rezultat în urma unui raport de evaluare care va fi realizat de firma de consultanţă PricewatehouseCoopers (PwC) şi care ar putea oferi un reper important pentru întreaga piaţă în legătură cu valoarea companiei.
Evaluarea realizată de PwC pentru Petrom ar putea fi şi un indiciu privind preţul pe care statul l-ar putea obţine din vânzarea a 9,84% din acţiunile companiei, operaţiune programată pentru acest an.
De la AGA de la începutul lunii august, când acţionarii Petrom au aprobat desprinderea din companie a activelor aferente activităţii de distribuţie şi cedarea acestora către compania OMV Petrom Merketing, acţiunile SNP au câştigat 13%, ajungând să se tranzacţioneze în prezent la 0,355 lei, aproape de maximul ultimilor doi ani, atins în aprilie 2010.
Împotriva divizării au votat acţionari care deţin cumulat un număr de 25,6 milioane de acţiuni (0,045% din capitalul companiei), în timp ce Fondul Proprietatea, care deţine 20,11%, s-a abţinut. Acţionarii care au votat împotrivă sau s-au abţinut de la vot au putut apoi în termen de o lună să facă cerere pentru retragerea din companie, iar în septembrie Petrom a desemnat firma de consultanţă şi audit PricewaterhouseCoopers să realizeze raportul de evaluare.
Investitorii nu mai au răbdare
Acţionarii care au depus cereri de retragere, printre care se numără Broker Cluj (BRK) şi SIF Muntenia (SIF4), aşteaptă şi în prezent să afle preţul. În cazul în care preţul nu va fi suficient de bun, ei îşi pot revoca cererile în termen de 10 zile de la publicarea raportului.
"Noi am depus cerere de retragere ca să vedem cât e preţul. Nu am vrut să rămânem pe-afară dacă preţul e bun, mai ales ca cererea de retragere e revocabilă", a declarat Grigore Chiş, directorul general al Broker Cluj. El consideră că e absurd ca procesul de retragere să dureze atât de mult.
"Am încercat pe căile oficiale să obţinem informaţii şi ni s-a spus că e un proces de durată pentru că Petrom are foarte multe active care trebuie evaluate", a precizat Chiş.
Avocaţii specializaţi în legislaţia pieţei de capital susţin că în acest caz nu există un termen legal în care compania trebuie să finalizeze retragerea acţionarilor. "Divizarea se face pe Legea 31 (legea societăţilor comerciale), care nu precizează niciun termen. Este o mare lacună legislativă. Am avut clienţi care m-au întrebat despre această procedură derulată la Petrom", a declarat Cristian Duţescu, partener principal al casei de avocatură Duţescu şi Asociaţii.
Reprezentanţii Petrom nu au formulat un răspuns oficial până ieri la întrebările ZF privind procedura de retragere a acţionarilor.
Unde s-ar putea situa evaluarea acţiunilor?
Preţul de retragere va fi stabilit ca medie între valorile obţinute prin aplicarea a cel puţin două metode de evaluare conform standardelor internaţionale, se arată în raportul Petrom privind procedura de retragere.
Una dintre metodele uzuale de evaluare aplicate pe piaţa locală, în special în cazul ofertelor publice de preluare, este valoarea capitalurilor proprii. La finele lunii septembrie, capitalurile proprii pe acţiune ale Petrom (consolidate conform standardelor internaţionale) erau de 0,311 lei, sub preţul actual de pe Bursă, de 0,355 lei.
O altă metodă de evaluare, utilizată în special de analiştii companiilor de brokeraj, este actualizarea fluxurilor viitoare de capital (Analiza DCF - Discounted Cash Flow). Aplicând această evaluare, analiştii Raiffeisen Capital&Investment şi cei ai Erste Bank au emis la sfârşitul anului trecut recomandări de cumpărare pentru acţiunile Petrom, ambele bănci indicând o ţintă de preţ de 0,4 lei/acţiune.
Analiştii Alpha Finance şi UniCredit CA IB Securities au estimări chiar mai optimiste, indicând preţuri-ţintă de 0,42 lei, respectiv 0,41 lei. O evaluare mai conservatoare au analiştii KBC Securities, care văd acţiunile Petrom la 0,324 lei.
Oferta statului ar putea creşte interesul pentru Petrom
Raportul de evaluare realizat de PwC la Petrom ar putea reprezenta un reper de preţ important şi pentru statul român, care intenţionează să vândă în acest an pe Bursă un pachet de 9,84% din participaţia de 20,6% pe care o deţine. Oferta, care s-ar putea ridica la circa 500 mil. euro, ar fi cea mai mare din istoria Bursei de la Bucureşti şi ar putea aduce pe piaţa locală noi investitori mari, care până acum nu ar fi găsit oportunităţi pentru plasamente de câteva zeci sau chiar sute de milioane de euro.
Vânzarea pachetului ar creşte semnificativ free-floatul (numărul de acţiuni disponibile la tranzacţionare) şi ar face din Petrom adevărata vedetă a Bursei de la Bucureşti. Deşi este de departe cea mai mare companie locală listată, cu o capitalizare de 4,7 mld. euro, Petrom a fost în ultimul an doar a şaptea din punctul de vedere al valorii tranzacţiilor, cu un rulaj de circa 70 mil. euro. Rulajul pe un an al Petrom este echivalent cu tranzacţiile derulate cu acţiunile companiei ungare Mol pe bursa de la Budapesta într-o săptămână.
Interesul pentru titlurile Petrom a scăzut în ultimii ani din cauză că structura acţionariatului a rămas în mare parte neschimbată, cu OMV deţinând 51%, în timp ce Ministerul Economiei şi Fondul Proprietatea au câte 20%. Din restul de 9%, BERD deţine 2%, iar fondurile de investiţii americane Artio Global au 1,4%. Încă 0,89% este în portofoliul SIF Oltenia, iar restul de acţiuni sunt de asemenea blocate în portofoliile mai multor fonduri, astfel că free-float-ul real este undeva între 1% şi 2% din capital.