Statul are 2 oameni în consiliul de supraveghere al Petrom. Ce fac ei pentru preţul benzinei?
Ministerul Economiei, instituţie care încă mai controlează circa 20% din acţiunile Petrom, cel mai mare jucător din piaţa petrolieră locală, are doi reprezentanţi în structurile înalte ale companiei, numiţi încă din vremea mandatului lui Adriean Videanu, care, cel puţin teoretic, au posibilitatea să exercite controlul asupra modului în care directoratul conduce firma.
Astfel, Marian Ţurlea a fost numit în cadrul consiliului de supraveghere al Petrom pe data de 28 aprilie 2009, la vremea respectivă ocupând funcţia de director de cabinet al ministrului economiei. Potrivit declaraţiei de avere completată pe 25.09.2010, Ţurlea a câştigat din funcţia de director de cabinet 27.317 de lei (circa 6.500 de euro), iar din cea de membru în diferite consilii de administraţii, comisii sau consilii de supraveghere 242.979 de lei (circa 60.000 de euro). La aceste sume se adaugă şi ale venituri din funcţii precum cea de consilier în cadrul Nuclearelectrica.
"Luaţi legătura cu biroul de presă al Petrom", a răspuns Ţurlea, întrebat fiind dacă în calitatea sa de membru al consiliului de supraveghere are vreo atribuţie privind politica de preţuri aplicată de companie sau dacă a întrebat vreodată cum se formează preţul la pompă.
Al doilea membru pe care statul îl are în consiliul de supraveghere al producătorului de petrol şi gaze este Gheorghe Ionescu. Acesta a fost numit tot pe data de 28 aprilie 2009, la propunerea ministrului Adriean Videanu, în contextul în care în perioada 2006-2007 a făcut parte din consiliul de administraţie al companiei.
Potrivit informaţiilor din presă, Ionescu este un bun prieten şi partener de afaceri al lui Videanu, fiind totodată tatăl cunoscutului Syda, care ar fi avut o relaţie cu Elena Băsescu, fiica preşedintelui Traian Băsescu. La rândul lor, reprezentanţii Ministerului Economiei nu au răspuns până la închiderea ediţiei solicitării privind atribuţiile pe care reprezentanţii instituţiei le au în legătură cu politica de preţuri a Petrom în calitatea lor de membri în consiliul de supraveghere.
Potrivit actului constitutiv al Petrom, printre atribuţiile membrilor consiliului de supraveghere se numără exercitarea controlului asupra modului în care directoratul conduce societatea, verificarea faptului că activitatea desfăşurată în numele şi pe seama societăţii este în conformitate cu legea sau verificarea situaţiilor financiare ale societăţii.
"Ceea ce trebuie să facă aceşti oameni este să aibă grijă să maximizeze profitul", spun surse din piaţă.
În ultimele zile, mai multe instituţii ale statului, premierul Emil Boc sau reprezentanţi ai BNR au ieşit la rampă cu declaraţii privind ascensiunea preţurilor la benzină.
Surse din companiile petroliere spun la unison că agenţi ai ANAF au venit la sediile firmelor încercând să înţeleagă formula după care se calculează preţurile la carburanţi. "Sunt nişte inspecţii fiscale inopinate, pe anumite obiective, care vizează în principal modul de formare a preţurilor, profitul impozabil şi modul în care sunt înregistrate anumite cheltuieli în contabilitate", a spus Sorin Blejnar, preşedintele ANAF, citat de Mediafax.
"Dacă ar vrea să ajute cu adevărat statul, ar trebui să se ducă în control la benzinăriile particulare. La noi calculele sunt corecte, plăţile la buget sunt făcute. Urmăresc o pistă falsă", spun în replică unii petrolişti.
Dincolo de aceste investigaţii de dată recentă, Consiliul Concurenţei conduce o anchetă pe piaţa carburanţilor încă din 2005 pe care a anunţat că o va finaliza la jumătatea acestui an.
Potrivit însă celor mai recente declaraţii ale preşedintelui Consiliului Concurenţei, până acum instituţia nu a descoperit nicio ilegalitate în modul în care companiile petroliere stabilesc preţurile la pompă, aşa că până la dovada contrarie, care este destul de dificil de găsit, "hoţul neprins este negustor cinstit".
În ultimii doi ani de criză, preţul în lei la benzină şi motorină a crescut cu 72%, respectiv 52%, într-un interval în care românii au fost afectaţi de concedieri, tăieri de salarii sau creşteri de taxe.
Mai mult, cererea de carburanţi a scăzut, companiile petroliere compensând volumele pierdute prin scumpirile aplicate şi puse de fiecare dată în legătură cu cotaţiile internaţionale la produsele petroliere.