Goana după vânt: cine se retrage şi cine pariază în continuare milioane de euro în cel mai fierbinte domeniu, energia eoliană

Anul 2011 pare să fie unul şi mai aglomerat comparativ cu 2010 în ceea ce priveşte investiţiile în proiecte eoliene.

"La sfârşitul anului trecut erau instalaţi 457 MW în parcuri eoliene, ceea ce reprezintă un salt de capacitate de 32 de ori faţă de ceea ce era montat în 2009", spune Dana Duică, directorul executiv al Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană. Astfel, anul trecut investiţiile în acest domeniu s-au ridicat la circa 820 de milioane de euro, cel mai notabil proiect fiind cel al cehilor de la CEZ din comuna dobrogeană Fântânele.

Deşi estimările pentru anul acesta privind capacitatea instalată nouă depăşesc pragul de 1.000 MW, apar şi primele veşti proaste din partea unor investitori de talie mare.

Germanii de la RWE, care la sfârşitul anului 2009 au cumpărat 90% din acţiunile unui dezvoltator de parcuri eoliene, Sabloal, în vederea dezvoltării unui proiect de 147 MW în localitatea Valea Dacilor (judeţul Constanţa), au decis să se retragă din această investiţie.

"Ieri (marţi - n.red.) am decis să ne retragem din acest proiect vânzând pachetul de 90% pe care îl deţineam înapoi către dezvoltator. Încă de când am achiziţionat acest pachet, în decembrie 2009, anumite clauze din contract ne acordau posibilitatea să vindem această participaţie în cazul în care proiectul nu se dezvolta conform unor parametri stabiliţi. Astfel, din cauza procesului dificil de avizare, pe partea de avize de construcţii, dar şi din cauza problemelor care au intervenit în legătură cu proprietatea asupra terenului, decizia noastră a fost să ne retragem", spune Karin Canta, directorul de proiecte eoliene pentru sud-estul Europei şi Turcia din cadrul RWE.

Acesta este unul dintre puţinele cazuri anunţate oficial privind retragerea unui investitor important dintr-un proiect eolian. În cazul RWE, dacă investiţia din Valea Dacilor s-ar fi realizat, aceasta ar fi ajuns la peste 250 de milioane de euro luând în calcul un preţ de 1,8 mil. euro pentru fiecare MW.

"Acest lucru nu înseamnă că ne retragem din România. Chiar acum suntem în faza de due-dilligence pentru alte două proiecte, unu în Dobrogea şi unu în Galaţi. Nu ne uităm numai la proiectele mari", a mai spus Canta.

Iberdrola, producător de energie în România

Pe de altă parte, mai mulţi investitori spun că merg mai departe cu planurile lor. Printre aceştia se anunţă şi spaniolii de la Iberdrola, unul dintre cei mai importanţi jucători din piaţa globală a energiilor regenerabile, care deşi a anunţat proiecte majore pentru România, până acum nu a instalat niciun MW.

"În martie vom începe lucrările de montare la Mihai Viteazul (judeţul Constanţa). Este vorba de instalarea a 80 MW, respectiv 40 de turbine. Mai mult ca sigur că vom termina lucrările anul acesta pentru că nu durează foarte mult instalarea acestor turbine. Acesta este primul proiect de producere a energiei electrice pe care îl avem pe plan local', a spus Adrian Goicea, country manager al Iberdrola Renovables Romania, divizia locală de energie regenerabilă a grupului Iberdrola.

Dincolo de acest proiect, Goicea spune că se află în discuţii cu Transelectrica, transportatorul naţional de energie electrică, privind obţinerea contractului de racordare la reţea pentru un parc eolian de 600 MW.

"Trebuie să obţinem acest contract anul acesta. Suntem în negocieri cu Transelectrica. După obţinerea acestui document, putem spune că vom avea de lucru pentru următorii cinci ani în România", a mai spus Goicea.

Muntmark şi reactorul eolian

Potrivit unor surse din piaţă, un alt dezvoltator care ar putea obţine anul acesta documentele necesare pentru montarea a 1.000 MW, ceea ce în capacitate reprezintă mai mult decât un reactor nuclear al centralei de la Cernavodă, este grupul Monsson, controlat de omul de afaceri Emanuel Muntmark. Dacă la începutul lui 2008 puţină lume ştia cine este Emanuel Muntmark, în numai doi ani omul de afaceri suedez de origine română a ajuns să fie considerat ca unul dintre cei mai puternici dezvoltatori de proiecte eoliene, parcurile începute de el fiind acum în proprietatea unor giganţi precum CEZ, Petrom sau ButanGas.

"Planurile sunt acelea de a dezvolta în 2011 circa 1.000 MW. Dezvoltare înseamnă obţinerea întregii documentaţii, pentru că investiţia propriu-zisă urmează să fie făcută tot de grupuri de talie mare, cei 1.000 MW urmând să fie vânduţi. Mosson va deţine totuşi participaţii minoritare din fiecare", spun surse din piaţă apropiate de afacerea lui Muntmark.

Reversul medaliei

Dezvoltarea parcurilor eoliene, dincolo de efectele pozitive cum ar fi investiţiile în economia locală, locurile de muncă create sau dezvoltarea infrastructurii, are şi o latură mai puţin bună care se va vedea în creşterea facturilor la energie. Investiţiile în energiile verzi în general sunt susţinute printr-o schemă de sprijin formată din certificate verzi şi din cote obligatorii. În linii mari, pentru fiecare MWh de energie verde produsă investitorul primeşte un certificat verde. Mai departe, fiecare furnizor de energie trebuie să aibă în coşul său o anumită cotă obligatorie de energie regenerabilă. Dovada îndeplinirii acestei obligaţii se face tocmai prin numărul de certificate verzi achiziţionate. Aceste certificate sunt emise de Transelectrica şi au o valoare cuprinsă între 27 şi 55 de euro. Cum furnizorii vor dori să-şi recupereze banii daţi pe certificatele verzi, acest lucru va duce inevitabil la creşterea facturilor plătite de consumatori. Dincolo de încasările generate de tranzacţionarea certificatelor verzi, producătorii de energie regenerabilă mai câştigă şi din vânzarea electricităţii în piaţă.

"Valoarea de răscumpărare a certificatelor verzi o estimăm a fi de 10,5 miliarde de euro în 2010-2020. Vom avea o creştere semnificativă a preţului la energie, calculată de noi între 2,5 şi 33 de euro pe MWh în 2017", spun reprezentanţii Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

GE continuă vânzarea de turbine

Grupul industrial american General Electric a semnat două noi contracte pentru livrarea de turbine eoliene cu o capacitate totală de 35 MW. Cumpărătorii sunt Romconstruct Top, companie care aparţinea omului de afaceri Emanuel Muntmark, dar care a fost preluată de către ButanGas, şi Eco Power Wind, controlată tot de Muntmark.

"GE va furniza 10 turbine eoliene de 2,5 MW şi va asigura lucrările de întreţinere timp de zece ani în cadrul proiectului Siliştea 1 care va aparţine companiei SC Romconstruct Top SRL, precum şi patru turbine eoliene de 2,5 MW şi lucrările de întreţinere timp de cinci ani în cadrul proiectului Mireasa 2, deţinut de SC Eco Power Wind SRL", spun reprezentanţii General Electric. Cel mai mare parc eolian echipat cu turbine General Electric este cel dezvoltat de cehii de la CEZ în două localităţi dobrogene, Fântânele şi Cogealac.

RWE, pe picior de plecare din reactoarele 3 şi 4

Germanii de la RWE Power ar putea fi al doilea investitor care părăseşte proiectul de 4 miliarde de euro al reactoarelor nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă, după cehii de la CEZ.

"Într-o săptămână vom avea un anunţ de făcut în legătură cu reactoarele 3 şi 4", au spus reprezentanţii RWE, fără a da însă detalii suplimentare. După plecarea CEZ, statul român a fost obligat să cumpere participaţia de 9,15% pe care cehii o aveau în acest proiect, în ciuda faptului că intenţia autorităţilor este aceea de a-şi diminua deţinerea în reactoarele 3 şi 4.

"În proporţie de 90%, RWE va părăsi acest proiect. Din nou statul va cumpăra şi această participaţie pentru că nu are de ales. În afară de RWE, nu credem că se mai retrage cineva. Nu suntem în negocieri cu alţi investitori", au precizat surse din Ministerul Economiei.