Flexibilizarea Codului muncii, împiedicată din nou de sindicate şi patronate

Cele mai recente dezbateri pe tema modificării Codului muncii, proiect propus la sugestia Consiliului Investitorilor Străini şi a Camerei de Comerţ Româno-Americane, au eşuat din nou din cauza sindicaliştilor şi a reprezentanţilor unor patronate.

"Cerem demisia ministrului muncii, Ioan Nelu Botiş, pentru un comportament părtinitor faţă de anumiţi angajatori, pentru declaraţii mincinoase, pentru favorizarea interesului companiilor străine, de aroganţă faţă de interesele mişcării patronale şi sindicale", se arată în scrisoarea transmisă ieri premierului Emil Boc de către reprezentanţii celor 5 sindicate (Cartel Alfa, CNSRL Frăţia, BNS, CSDR şi Meridian) şi de către ai patronatelor UGIR 1903, Conpirom şi UNPR. Proiectul de modificare a Codului muncii, aflat în dezbatere publică de mai bine de o lună, trebuie să ajungă la o variantă finală până vineri, acesta fiind termenul dat de premierul Emil Boc. De altfel, chiar şi preşedintele Traian Băsescu spunea la începutul anului că Guvernul ar trebui să nu discute la nesfârşit pe Codul muncii, pentru că discuţiile cu sindicatele nu-şi au rostul atât timp cât acestea nu caută decât să tergiverseze lucrurile.

Codul muncii, aflat la cea de-a 13-a modificare, ar urma să fie schimbat în aşa fel încât angajatorii să poată face concedieri mai uşor, să folosească mai multă forţă de muncă temporară sau să reducă programul de lucru al angajaţilor concomitent cu o scădere a salariilor, dacă situaţia firmei o cere.

Pe de altă parte, legislaţia actuală nu a împiedicat companiile să facă 700.000 de concedieri de la începutul crizei, numărul de salariaţi din România ajungând la un minim istoric în ultimii 20 de ani, la 4,4- 4,5 milioane de persoane angajate cu forme legale.

Proiectul care prevede modificarea Codului muncii prin 80 de amendamente lasă loc de abuzuri şi are propuneri care încă mai pot fi îmbunătăţite, spun specialiştii.

Una dintre cele mai mari mize este eliminarea unor restricţii privind utilizarea forţei de muncă temporară şi extinderea duratei misiunilor de muncă temporară.

"Cei care au cel mai mult de câştigat de pe urma noilor modificări sunt agenţii de muncă temporară. În forma actuală, angajatul temporar primeşte salariul minim pe economie de la agentul de muncă temporară în perioadele în care nu lucrează pentru o companie, cu condiţia să rămână la dispoziţia acestuia. Noul proiect de modificare a legislaţiei muncii prevede ca agentul de muncă temporară să nu-i mai plătească nimic angajatului temporar care nu are activitate. În plus, numai eu am descoperit vreo cinci modificări nefavorabile angajatorului", a spus avocatul Costel Gîlcă, membru al Clubul de Drept Social Costel Gîlcă. Un procent de 65% din salariaţii care cer despăgubiri de la angajator în instanţă câştigă procesul, arată un studiu realizat de avocatul Costel Gîlcă pe un eşantion de 5.000 de cazuri de litigii de muncă din toata ţara, care au fost analizate în perioada 2007- 2008.

Angajatorii sunt adesea nemulţumiţi de faptul că sunt nevoiţi să aducă prea multe dovezi atunci când sunt nevoiţi să facă disponibilizări.

"Nu sunt de acord cu toate prevederile din proiect, dar cu siguranţă cu o mare parte dintre acestea da. Până acum, dacă se ajungea la tribunal cu soluţionarea cazului, angajaţii câştigau, fie că aveau sau nu dreptate. Am avut cazuri în care am fost nevoiţi să facem concedieri sau să le oferim alte posturi în alte zone angajaţilor pentru că partenerii noştri

şi-au închis punctele de lucru şi, pe lângă birocraţia necesară în aceste cazuri, a trebuit să dovedim prin rapoarte financiare de ce e nevoie de restructurarea acelor posturi", susţine Irina Stoian, HR manager al companiei de credite de consum Cetelem, care numără aproximativ 900 de angajaţi pe plan local.

CIS este o asociaţie care reuneşte peste 100 dintre cele mai puternice companii private cu afaceri de 36 de miliarde de euro (adică 15% din cifra de afaceri a tuturor companiilor de pe piaţa locală, companiile cu capital românesc având o pondere de 5 ori mai mare).

Reprezentanţii CIS spun că noile modificări ar putea crea 90.000 de locuri de muncă prin eliminarea birocraţiei şi flexibilizarea legislaţiei.