Americanii de la Bechtel, canadienii de la Lavalin şi ruşii de la Atomtechnoprom în cursă pentru 3,2 mld. euro la reactoarele 3 şi 4

Americanii de la Bechtel, câştigătorii unuia dintre cele mai controversate proiecte de infrastructură din România, autostrada Transilvania, sunt interesaţi şi de construirea reactoarelor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă. Pentru investiţia de 4 miliarde de euro au mai depus oferte şi canadienii de la Lavalin, dar şi ruşii de la Atomtechnoprom.

Cele două reactoare noi pe care statul român vrea să le construiască pe platforma de la Cernavodă reprezintă cel mai mare proiect de investiţii al României din ultimii 20 de ani.

Pentru realizarea acestuia, compania de proiect, EnergoNuclear, a lansat anul trecut o licitaţie prin care cerea oferte în vederea atribuirii contractului de inginerie, procurare şi construcţie în valoare de 3,2 miliarde de euro fără TVA. Deşi termenul iniţial stabilit pentru primirea ofertelor a fost 15 decembrie, compania a decis să extindă intervalul până pe 17 ianuarie.

"În cadrul procesului de realizare a proiectului Cernavodă Unităţile 3 şi 4, EnergoNuclear, dezvoltatorul proiectului, a primit la data de 17.01.2011 scrisorile de intenţie însoţite de documentele necesare calificării din partea următoarelor companii: Bechtel International, consorţiul format din Lavalin Nuclear, Ansaldo Nucleare şi Elcomex IEA având ca lider Lavalin, şi consorţiul condus de compania Atomtechnoprom, care include alte 4 firme din Federaţia Rusă", spun reprezentanţii Ministerului Economiei.

Dintre toate companiile care au decis să depună o ofertă pentru proiectul uriaş de la Cernavodă, cea mai cunoscută pe piaţa locală este Bechtel. Americanii au câştigat în 2003 contractul pentru construirea autostrăzii Transilvania, în timpul mandatului lui Miron Mitrea (PSD) la conducerea Ministerului Transporturilor. Potrivit unor estimări, valoarea contractului ar fi de 2,2 miliarde de euro, termenul de finalizare pentru cei 415 de kilometri ai autostrăzii fiind anul 2013. În ciuda acestui lucru, americanii au construit până acum numai 52 de kilometri, primid peste 1,1 miliarde de euro.

Potrivit site-ului Bechtel, compania este activă în domeniul nuclear de circa 60 de ani, participând în circa 150 de proiecte la nivel global. Mai mult, firma susţine că a reuşit să spargă recorduri mondiale privind repeziciunea cu care a înlocuit anumite componente din unităţi nucleare.

În cazul reactoarelor de la Cernavodă întârzierea faţă de programul iniţial ar putea ajunge la doi ani de zile în contextul în care construcţiile trebuia să înceapă anul trecut, decalajul fiind aproape imposibil de recuperat.

În afară de Bechtel, au mai depus o ofertă şi canadienii de la Lavalin, care lucrează în consorţiu cu italienii de la Ansaldo şi cu compania locală Elcomex IEA, condusă de omul de afaceri constănţean Ion Grecu.

Reactoarele de la Cernavodă sunt construite folosind tehnologia canadiană CANDU, în timp ce italienii de la Ansaldo au lucrat la ambele unităţi nucleare funcţionale în România, iar Elcomex IEA a derulat mai multe contracte cu centrala nucleară de la Cernavodă. În ceea ce priveşte Atomtechnoprom, aceasta este o companie care desfăşoară activităţi în domeniul nuclear.

"Procedura de achiziţie a contractului Inginerie, Procurare şi Construcţie (IPC), care este desfăşurată de EnergoNuclear împreună cu reprezentanţii acţionariatului său, a început la 16 septembrie 2010 şi este planificată a se desfăşura pe parcursul anului 2011 şi în prima jumătate a anului 2012", mai spun reprezentanţii Ministerului Economiei.

Proiectul celor două reactoare se confruntă cu mai multe probleme în contextul în care unul dintre investitorii puternici ai consoţiului s-a retras, cehii de la CEZ, iar germanii de la RWE sunt şi ei pe picior de plecare. În proiect au mai rămas, în cazul în care şi RWE se va retrage, statul român reprezentat de Nuclearelectrica, italienii de la Enel, GDF SUEZ (grup franco-belgian), Iberdrola (Spania) şi ArcelorMittal România.

Statul controlează acum 60,15% din proiect, RWE, Enel şi GDF Suez au câte 9,15% fiecare, iar ultimii doi investitori au câte 6,2% din EnergoNuclear.