Reactoare în aer: RWE, GDF SUEZ şi Iberdrola pleacă de la Cernavodă

RWE (Germania), GDF Suez (grup franco-belgian) şi Iberdrola (Spania) au părăsit proiectul de 4 miliarde de euro al reactoarelor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, după ce anul trecut şi cehii de la CEZ s-au retras din cea mai mare investiţie a României din ultimii 20 de ani.

Deşi decizia comună a celor trei investitori a fost anunţată pe site-ul RWE, oficialii Ministerului Economiei spun că ei nu au primit nicio informare oficială privind retragerea lor. Surse din piaţă dau ca sigură şi plecarea ultimilor doi investitori rămaşi, în afară de stat: italienii de la Enel şi miliardarul indian Lakshmi Mittal prin ArcelorMittal România.

"Încă din 2008, GDF Suez, RWE şi Iberdrola, alături de alţi investitori internaţionali, au fost partenerii Nuclearelectrica pentru dezvoltarea unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă. Incertitudinile economice şi de piaţă care au înconjurat acest proiect, legate în cea mai mare parte de criza financiară actuală, nu sunt compatibile cu necesarul de capital pentru un proiect nuclear nou. În consecinţă, în concordanţă cu politicile de investiţii individuale, GDF Suez, RWE şi Iberdrola au decis să nu mai participe la dezvoltarea acestui proiect", anunţă într-o declaraţie comună cele trei grupuri.

Ele au precizat că decizia nu are nicio legătură cu calitatea tehnică a proiectului, aprobat recent şi de CE.

Potrivit însă unor surse din piaţă, şi retragerea celor doi investitori străini rămaşi (Enel şi ArcelorMittal) este iminentă.

"Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri precizează că, până în acest moment, nu a primit o informare oficială din partea vreunei companii cu privire la o eventuală decizie de retragere", au declarat reprezentanţii Ministerului Economiei, în ciuda faptului că atât GDF Suez, cât şi RWE au trimis declaraţii comune privind retragerea lor din proiect.

"Retragerea cehilor la CEZ de anul trecut a fost un semnal. Nu s-a atins nicio ţintă a acestui proiect după mai bine de doi ani de discuţii. Decizia CEZ şi semnalele venite din partea guvernului, de cele mai multe ori divergente, i-au scos şi pe ceilalţi investitori din proiect. Au fost lăsaţi în beznă cu nişte lucruri esenţiale. Deşi echipele locale voiau să meargă mai departe, ele nu au putut livra informaţii concrete către boardurile lor, aşa că s-au retras", spun surse apropiate negocierilor.

Pe de altă parte, alte surse din piaţă spun că acesta nu este un eşec al statului român.

"Statul ar putea să afacă singur un grup nuclear, aşa cum le-a făcut şi pe celalte două funcţionale. Mai sunt încă doi ani în care se vor pune la punct toate detaliile acestui proiect, timp în care cheltuielile sunt de ordinul zecilor de milioane de euro, deci pot fi suportate de stat, şi în care se pot atrage alţi investitori. Retragrea investitorilor nu poate fi considerată însă un eşec al statului român", crede un specialist din piaţa energiei. Potrivit acestuia, statul în comparaţie cu marile corporaţii nu are presiunea unor boarduri sau a unor bănci, motiv pentru care de obicei lucrurile durează mai mult.

"Un proiect nuclear nu este simplu. Nu este simplu nici dacă eşti extrem de hotărât să faci două reactoare nucleare deodată", continuă sursele amintite.

Statul român a făcut de unul singur cele două reactoare care sunt în prezent funcţionale pe platforma de la Cernavodă, ambele unităţi fiind puse în funcţiune după Revoluţie. "Un astfel de proiect poate depăşi ca durată zece ani, ceea ce depăşeşte viteza cu care lucrează companiile multinaţionale", mai spun surse din piaţă.