Decorul ca peisaj/ de Alexandru Ciolan

Deosebirea originară, fundamentală, dintre decor şi peisaj ar fi aceea că decorul este creat de om, dornic să înfrumuseţeze mediul în care trăieşte, pe când peisajul, priveliştea asupra unui colţ de natură, este oferit vederii, în toată splendoarea lui, ca atare, fără a mai avea nevoie de podoabe artificiale.

Asta a fost, însă, la începuturi… Acum, decorul şi peisajul tind să se confunde. Iar tendinţa s-a născut încă din interiorul limbii franceze, unde sensul cel mai recent al lui décor, conform petit Robert, este acela de "aspect exterior al mediului în care se produce un fenomen; ambianţă, cadru, mediu, peisaj". Decorul şi-a pierdut, aşadar, subiectivitatea conferită de intervenţia (= paternitatea) omului şi s-a obiectivat, parţial, preluând sensul lui peisaj. "A dispărea în decor" poate însemna, de fapt, "a se pierde în peisaj" (adică în natură): "(A) salutat frumos echipajul şi pasagerii, cerându-şi scuze pentru deranj, şi s-a paraşutat, dispărând fără urmă în decor" (Adev. 21 IX 01 p. 12). Cum, însă, orice drum are două sensuri, înspre şi dinspre, nu numai peisajul devine decor, ci şi invers: "«Vieţaşii» ar face orice, numai să mai schimbe peisajul" (G. 27 III 07 p. 11), în acest exemplu peisajul fiind, de fapt, decorul închisorii.

Atât de mare este atracţia pe care o exercită unul pentru celălalt, încât peisajul şi decorul ajung să fie interşanjabile în numeroase sintagme:

- peisajul/decorul politic ("Stânga românească încă nedesprinsă de trecutul ante-decembrist, va fi izolată în peisajul politic românesc...", Z. 9 IX 09; "Interesul locuitorilor judeţului Vâlcea pentru fostul primar al municipiului Rm. Vâlcea - Mircia Gutău - nu a scăzut, nici chiar acum, după ce a fost scos, mişeleşte şi prin delaţiune, din decorul politic judeţean", Vocea Vâlcii 28 XI 10);

- peisajul/decorul autohton ("Lipsa unor parcuri de distracţie tematice din peisajul autohton", wall-street.ro 3 IX 07; "Când am considerat că decorul autohton nu se ridică la nivelul automobilelor testate, am decolat. Am ajuns până în Africa de Sud, unde am testat Mercedes SLR McLaren", Z.fin. 23 XI 04)

- peisajul/decorul cultural ("Un oarecare început se face simţit şi în peisajul cultural românesc…", Adev. lit şi art. 7 VI 05 p. 10; "Ruperea de «decorul» cultural anterior", Obs.cult. 8 I 09)

- peisajul/decorul literar ("peisajul literar de după 1989", Dil. 9 II 08; "Israelul ca decor literar", Cotid. 23 XI 06)

- peisajul/decorul urban ("Vreau să reglementăm haosul din outdoor, din publicitatea stradală, care a ajuns să creeze un peisaj urban dezagreabil în Capitală şi nu numai, a susţinut Elena Udrea la dezbaterea «Protejarea patrimoniului. Faţadele de patrimoniu între conservare şi distrugere»", hotnews.ro 14 IX 10; "Autorităţile din oraşul Castellammare di Stabia, din apropiere de Napoli, şi-au propus să le interzică doamnelor şi domnişoarelor să se îmbrace cu haine prea provocatoare. …Primarul Luigi Bobbio a declarat că scopul acestui proiect este «de a restaura decorul urban şi de a îmbunătăţi coexistenţa»...", Ev. 23 X 10)

Construcţia a ieşi în decor cu sensul "a părăsi accidental calea de rulare şi a se izbi de un copac/stâlp/zid de pe margine" pare a traduce fr. aller/entrer/partir dans le décor (prima atestare în franceză este din 1949; în română, prima noastră atestare este din 1997, dar cu siguranţă se folosea de mai multă vreme). Dacă este aplicată ieşirilor spectaculoase de pe pistă din cursele automobilistice ("Burti a fost acroşat de Irvine şi a ieşit în decor, izbindu-se violent de parapetul de cauciucuri", R.l. 3 IX 01 p. 14), decorul este chiar decor, adică "ansamblu de obiecte care formează cadrul de desfăşurare a unui spectacol etc.", dar într-un citat precum: "Şoferul a pierdut controlul maşinii şi, după ieşirea în decor, Dacia s-a izbit violent de un arbore" (Adev. 12 XI 01 p. 10) decorul este mai degrabă peisaj, adică "parte din natură reprezentând un ansamblu estetic". Iar stâlpii sau bordurile în care bănuim că s-au oprit automobilele din citatul următor pot fi socotite a forma parte mai degrabă din decorul citadin decât dintr-un peisaj: "Din cauza poleiului, două maşini au derapat şi au ieşit în peisaj, într-un cartier din oraş" (Adev. 1 XII 10).

A ieşi în peisaj poate însemna, însă, în română, şi altceva decât a agresa prin impact obiectele de pe marginea şoselei/străzii: "a ieşi în natură" ("De cum a dat gerul iar lacurile au fost acoperite de un strat de gheaţă de peste 15 centimetri, pasionaţii de pescuit la copcă au şi ieşit «în peisaj».", Ziarul de Iaşi 8 I 11) sau "a ieşi în stradă pentru a protesta" ("Aş putea înţelege «direcţia greşită» ... dacă ar ieşi în peisaj năcăjiţii, şomerii, majoritatea locuitorilor satelor aflaţi la limita de jos a supravieţuirii, semenii atinşi de boli şi trataţi în dispreţ prin spitale-abator", Făclia 29 IX 09).

În timp ce unii ies din peisaj, alţii intră, peisajul fiind în cazul acesta un fel de fotografie de grup lipsită de pretenţii estetice: "Nu am condus eu grupul, el era condus de Claudiu Săftoiu, eu am apărut în peisaj undeva în toamnă, când s-a discutat despre o lege privind activitatea de informaţii care era în stadiul de schiţă când am plecat de la Cotroceni, a spus Renate Weber" (G. 27 VII 06 p. 4).

Din peisaj poţi să şi dispari, făcându-te nevăzut sau pierzându-ţi urma ("Traficantul de maşini furate B. s-a topit în peisaj", Adev. 10 III 01 p. 1) ori dându-te la fund ("După intrarea trupelor americane în Bagdad şi după ce conducerea irakiană - în frunte cu «marele Conducător» s-a topit în peisaj, presa bien pensante din Europa nu prea mai ştie despre ce să scrie…", R.lit. 30 IV 03).

În peisaj sau în decor se poate dispărea nu numai din proprie voinţă, ci şi pentru că ai fost trimis de alţii, altfel spus, pentru că ţi s-au dat papucii, pentru că ai fost trimis la plimbare ("Iliescu … l-a trimis în decor pe Petre Roman", Adev. 15 XII 04 p. 3; "Îşi aranjează să rămână singur în Bucureşti. Ne expediază ca să-şi facă de cap. … Ne trimite în peisaj. Cât mai departe, nu mai contează cât de scump", R.lit. 24 X 08).

Chintesenţa chintesenţelor decorului, decoraţiunilor, peisajului şi peisagisticii o constituie decorul peisagistic, iar noutatea republicană nu putea veni decât de la Ploieşti: "Două garnituri de tramvai scoase din circulaţie au fost abandonate în parcuri … donate de Regia Autonomă de Transport Public Persoane, şi montate în Parcul Mihai Viteazul şi în zona centrală a Ploieştiului, cele două garnituri cu o vechime de 80 de ani sunt doar obiecte de decor peisagistic", Adev. de seară 23 VII 10.

Exemplificări şi datări pentru sensurile şi cuvintele noi din acest articol veţi găsi în ediţia a treia a DCR (Dicţionarul de Cuvinte Recente), aflat în pregătire la Editura Logos.

ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucureşti). Filolog (absolvent de spaniolă-romånă al Universităţii Bucureşti). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducător la revista "Lumea" (1978-83), redactor la Editura Politică şi ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor şi administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducător şi publicist. Zona de interes principală: lexicologia, lexicografia. Preferinţe muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilică, Maria Lătăreţu, Făråmiţă Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gătitul şi conservele de casă. Dorinţe: să aibă nepoţi. Are un nepot.