Care sunt calculele din spatele proiectului fuziunii BVB cu Sibex?

"De ce are nevoie Bursa de Valori Bucureşti (BVB) de o fuziune cu Bursa din Sibiu - Sibex (SBX)?", ar fi prima întrebare a cuiva din afara pieţei care-şi aruncă pentru prima dată ochii peste cifrele celor doi operatori de piaţă.

Cu 75 de companii listate pe piaţa principală, a căror capitalizare depăşeşte 12 mld. euro (neluând în calcul Erste Bank), cu încă 1.300 de firme pe piaţa RASDAQ, care mai aduc circa 2,6 mld. euro, cu tranzacţii zilnice de 5 mil. euro (în prima lună a acestui an) şi, poate cel mai important, cu Fondul Proprietatea listat începând de astăzi, Bursa de la Bucureşti este cea mai mare piaţă de capital din România.

În comparaţie, Bursa din Sibiu se bazează pe piaţa futures pe care a dezvoltat-o în ultimii 15 ani, la început chiar pe baza celor mai mari emitenţi de pe Bursa de la Bucureşti, şi care generează tranzacţii zilnice de câteva sute de mii de euro (bani rulaţi efectiv, neluând în calcul marjele).

Cifra de afaceri a BVB e de 8-9 ori mai mare decât cea a Sibex, iar capitalizarea este de 7 ori mai ridicată.

Istoric, relaţia dintre cei doi operatori de piaţă a fost mai mereu încordată şi s-a răcit puternic în 2006, când proiectul de fuziune a fost respins din cauză că acţionarii celor două burse nu s-au înţeles în privinţa evaluărilor la care să se realizeze tranzacţia (Ernst & Yung a evaluat atunci BVB la 75 mil. euro, faţă de

6 mil. euro la cât a fost evaluată Sibex).

Imediat, ambele pieţe au intrat într-o competiţie acerbă. Bursa de la Bucureşti şi-a lansat propria platformă futures, în timp ce Bursa din Sibiu a încercat să se apropie de Bursa din Varşovia, cu ajutorul căreia şi-a lansat propria piaţă de acţiuni la începutul anului trecut.

În acest moment, ambele pieţe au arhitectura completă, cel puţin teoretic, fiecare având propriul depozitar, propria casă de compensare şi sisteme de tranzacţionare atât pentru acţiuni, cât şi pentru derivate. Astfel, în cazul unei fuziuni, toate structurile care se dublează ar trebui să fie eliminate. Ar dispărea astfel un depozitar, o casă de compensare şi poate chiar una dintre cele două platforme de tranzacţionare. Asta după ce ambele pieţe au investit milioane de euro în ultimii ani pentru dezvoltarea acestor structuri. Spre deosebire de BVB, unde principala sursă de finanţare au fost profiturile din 2007-2008, Sibex a strâns bani de la acţionari în ultimii ani.

Astfel, la nivelul capitalurilor proprii ale celor două pieţe, raportul era de 3,6 la 1 în favoarea BVB.

Întrebarea firească este: cui foloseşte fuziunea?

Principalii acţionari ai Sibex par în acest moment cei mai interesaţi de accelerarea acestui proces. Printre aceştia se numără un grup de firme de brokeraj care deţin participaţii semnificative, dar şi SIF-urile, care au cumpărat în ultimul an pachete importante de acţiuni şi au ajuns să aibă doi reprezentanţi în conducerea operatorului de piaţă. SIF-urile deţin cumulat circa 15% din acţiunile Sibex, în timp ce la BVB doar SIF Moldova deţine un pachet de 4,7% din acţiuni. Astfel, celelalte SIF-uri ar fi interesate să obţină o evaluare cât mai mare pentru titlurile Bursei din Sibiu.

De asemenea, printre acţionarii puternici ai Sibex se numără şi firmele de brokeraj grupate în jurul lui Daniel Ţepeş, care controlează de la începutul anului trecut şi Consiliul de Administraţie al BVB. Daniel Ţepeş, împreună cu Broker Cluj, IFB Finwest, Prime Transaction, Estinvest şi Delta Valori Mobiliare deţin şase din cele nouă locuri ale Consiliului de Administraţie de la BVB, iar HTI şi Broker au reprezentanţi şi în conducerea Sibex. La începutul anului trecut, înainte ca ambele burse să se listeze fiecare pe platforma proprie, grupul celor şase firme de brokeraj deţinea 28% din acţiunile Sibex şi circa 14% din BVB. După listarea BVB, în luna iunie, atât Ţepeş, cât şi Broker sau IFB Finwest au vândut pachete semnificative de acţiuni, potrivit raportărilor de pe Bursă, astfel că forţa grupului în acţionariatul BVB a scăzut. În privinţa deţinerilor pe care grupul le mai are la Sibex nu există informaţii publice, însă probabil că participaţiile sunt în continuare mai mari decât la BVB.

Ce ar avea de câştigat acţionarii BVB?

Unii dintre acţionarii BVB care nu au acţiuni şi la Sibex nu văd cu ochi buni o fuziune proiectată de SIF-uri şi de grupul lui Ţepeş, susţinând că aceştia ar putea fi tentaţi să supraevalueze Sibex pentru a câştiga mai mult. Pe de altă parte, un proiect de fuziune dezavantajos pentru acţionarii BVB are şanse mari să fie respins de acţionarii Bursei, având în vedere că în ultimele luni investitorii străini şi-au consolidat poziţiile. Erste a ajuns să deţină circa 5% din BVB, iar Franklin Templeton, administratorul FP, are circa 2%.

În anumite condiţii, acţionarii Bursei de la Bucureşti ar prefera însă o fuziune cu Sibex. Pentru intermediari, aceasta ar însemna operaţiuni pe o singură piaţă şi, teoretic, scăderea costurilor de tranzacţionare (inclusiv cele cu depozitarul şi cu casa de compensare).

În plus, Bursa nu a avut o viaţă foarte uşoară în ultimii ani din cauza competiţiei cu Sibex. Mai întâi, piaţa futures de la Bursă a reprezentat un eşec, investitorii continuând să prefere tranzacţiile la Sibiu. În al doilea rând, din momentul lansării pieţei spot, Sibex a încercat să câştige tratament egal din partea principalului furnizor de listări, statul român. În acest sens, Bursa din Sibiu a dat în judecată statul pentru decizia de a lista Romgaz la BVB fără a discuta şi cu Sibex. De asemenea, la cererea SIF-urilor, Consiliul Concurenţei a deschis o anchetă privind tarifele practicate de Depozitarul Central (al BVB) pentru transferul acţiunilor unei companii către alt depozitar. Aceste acţiuni pot întârzia sau chiar bloca listările viitoare ale statului, ceea ce ar frâna dezvoltarea BVB, care acum a prins un moment favorabil prin listarea FP, ceea ce i-ar putea determina pe acţionari să accepte fuziunea.