Cheltuielile cu pensiile speciale sufocă o economie care nu produce

Statul cheltuie anual circa un miliard de euro cu pensiile speciale ale foştilor militari, poliţişti şi angajaţi din serviciile secrete ale Ministerului de Interne. Cum au apărut însă aceste pensii speciale?

În România, pensiile "defined benefits" (beneficii definite, echivalentul "pensiilor speciale" de astăzi şi al pensiilor standard de pe vremea comunismului) au fost înlocuite cu pensiile "defined contributions" (beneficii pe bază de contribuţii) odată cu legea pensiilor din 2001.

Se poate spune însă că, iniţial, toate pensiile din România puteau fi considerate speciale - defined benefits - , atâta timp cât se calculau în funcţie de salariul obţinut în ultimele luni înainte de pensionare şi de salariul obţinut de salariaţii aflaţi în plată pe aceeaşi funcţie la data respectivă.

De fapt modul de calcul al pensiilor speciale a fost gândit iniţial de cancelarul german Otto von Bismark, care a implementat sistemul de pensii în urmă cu aproape 150 de ani, însă acesta a rezistat atâta timp cât economia a avut resurse să le susţină. Aşa - numitele pensii speciale, adică pensiile standard, au existat şi încă mai există şi în mediul privat, în special în multinaţionalele care le includ în pachetele de beneficii oferite angajaţilor. Exemplul General Motors, gigantul auto care a oferit ani la rând pensii de tip defined angajaţilor defined a îngheţat aceste beneficii în 2007 şi le-a înlocuit cu planuri de pensii bazate pe contribuţii pentru salariaţii noi din 2007 încolo, ceea ce i-a permis să facă economii anuale de 1,6 miliarde de dolari.

În faţa competiţiei asiatice, unde salariaţii nu au promise niciun fel de pensii şi angajatorul nu are acest gen de cheltuieli, Occidentul este nevoit să anuleze rând pe rând beneficii sociale câştigate în cei 30 de ani de creştere economică neîntreruptă de după al doilea război mondial. Occidentul ţine cu dinţii de sectorul de stat, de pensii şi de salarii, de nivelul de trai câştigat, dar presiunea este uriaşă.

General Motors nu a fost însă singura companie care a luat această decizie. Whirlpool (în noiembrie 2006), IBM (ianuarie 2006), Motorola (decembrie 2005), sau Citigroup (noiembrie 2006) şi-au îngheţat cel puţin parţial planurile de pensii de tip "defined" în ultimii ani.

În prezent, pensia este calculată în funcţie de contribuţie, pentru că este luat în calcul salariul avut comparativ cu salariul mediu pe economia în perioada lucrată, dar statul fixează punctul de pensie în funcţie de resursele estimate că vor fi strânse la buget. Cele 170.000 - 200.000 de pensii speciale despre care se discută în România (nu se ştie încă o cifră exactă) reprezintă ultima insulă în care pensiile sunt legate de veniturile anterioare.

Unul din motivele pentru care s-a dorit o lege unitară a pensiilor în România a fost dorinţa de a elimina discrepanţele în ceea ce priveşte modul de alocare a resurselor pentru finanţarea pensiilor publice. Diferenţa dintre cea mai mică pensie şi cea mai mare era de 100 de ori la nivelul anului 2009, potrivit unor statistici oficiale, cea mai mare pensie fiind acordată unui pensionar "special" care primea o pensie lunară de 35.000 de lei.

"Este adevărat este că există pensii speciale şi în alte state europene pentru militari, dar discrepanţele nu sunt atât de mari. La recalcularea pensiilor din 2005, când s-a reformat armata şi când s-au recalculat 5 milioane de pensii, iar pensionarii erau puşi pe drumuri, deşi datele lor existau la Casa de Pensii, nu s-a făcut un scandal atât de mare ca acum. Li s-a lăsat o portiţă pensionarilor de atunci: casa de pensii le recalcula, iar dacă cei cărora nu li se recalcula corespunzător şi puteau dovedi prin acte acest lucru îşi puteau rezolva problema", a spus Petru Dandea, vicepreşedintele confederaţiei sindicale "Cartel Alfa".

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat alaltăseară că se va aplica decizia dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care suspendă metodologia de recalculare a pensiilor militare, deşi o hotărâre de guvern care prevedea recalcularea pensiilor speciale s-a dat încă de la finele lunii iulie a anului trecut. De ce nu s-a luat nicio măsură în acest sens înainte de intrarea în vigoare a legii pensiilor?

"Răspunsul este unul singur la această întrebare: la nivelul administraţiei centrale în zona decizională există multe incompetenţe. În loc să înveţe din greşelile din trecut, au pus din nou oamenii pe drumuri degeaba", a mai spus Dandea.

Practic, ceea ce a anulat Înalta Curte este felul în care cei vizaţi trebuia să-şi dovedească anii de muncă şi nu noua lege a pensiilor, care prevede că toate pensiile sunt plătite de asigurări, şi nu prin intermediul ministerelor de resort, cum se întâmpla în cazul poliţiştilor, militarilor şi al celor din servicii secrete.

Pentru acest lucru, bugetul asigurărilor sociale de stat a fost suplimentat prin legea bugetului pe 2011 cu 800 de milioane de euro. Practic, s-a luat din bugetul ministerelor prin care se plăteau pensiile speciale şi suma s-a transferat la Ministerul Muncii, special pentru pensii.