Egiptenii nu ştiu pe cine să pună să îi conducă, iar pe zi ce trece economia se îndreaptă spre ruină

Protestele din Egipt au adus de aceeaşi parte a baricadei persoane care au un singur obiectiv, înlăturarea preşedintelui Hosni Mubarak, dar care nu ştiu cum vor să arate ţara lor în cazul în care dorinţa le devine realitate, scrie presa internaţională.

În acelaşi timp, cu fiecare zi în care protestele continuă, economia se deteriorează. Comerţul exterior este suspendat, turiştii au părăsit aproape în totalitate ţara, iar băncile rămân închise. Astfel, asupra preşedintelui Mubarak este exercitată o presiune suplimentară pentru a veni rapid cu soluţii pentru că lipsa tot mai acută a alimentelor şi a serviciilor va genera rapid noi turbulenţe.

"Lipsurile pot genera mai multe proteste şi demonstraţii de stradă. Marile probleme vor apărea în următoarele săptămâni", spune Ahmed Galal, analist la Forumul de Cercetare Economică din Cairo.

Părerea economistului este împărtăşită şi de oamenii de rând. "Mai putem continua încă o săptămână", spune Samih Hammam, un profesor în vârstă de 38 de ani. "După aceea va fi un haos şi mai mare, probleme mai multe şi reacţii mai violente."

În febra protestelor, bărbaţii scandează împotriva regimului alături de femei, laicii lângă fundamentaliştii islamici, săracii lângă bogaţi, însă cei mai prezenţi pe străzi sunt tinerii.

"O astfel de alăturare mă îngrijorează. Unde se va ajunge? Cum poţi crea o conducere a statului care să îi reprezinte pe aceşti oameni fără să îi divizezi?", spune Gasser Abdel Razeq, activist pentru drepturile omului prezent în ultima săptămână în rândurile demonstranţilor.

Întrebările pe care şi le pune Razeq reprezintă provocările cu care se confruntă toate statele răvăşite de proteste interne din Orientul Mijlociu: cum trebuie făcută tranziţia de după eliminarea regimurilor autoritare care conduc de zeci de ani aceste ţări.

Nici ElBaradei, dar nici Frăţia Musulmană

Cu toate că în ultimele zile forţele de opoziţie în frunte cu gruparea fundamentalist islamică Frăţia Musulmană s-au poziţionat în spatele imaginii fostului laureat al Premiului Nobel Mohamed ElBaradei, protestatarii nu dau semne că îi agreează pe noii lideri.

"Nu îl vrem nici pe ElBaradei, nici Frăţia Musulmană, nu vrem nici partidul de guvernământ actual. Acum fiecare este pentru el, vorbeşte pentru el, nu există niciun grup care să ne reprezinte. Nu vrem ce avem deja", spune Mohammed Nagi, unul dintre protestatarii prezenţi în piaţa Tahrir.

Unii dintre protestatari nu se identifică în Mohamed ElBaradei argumentând că acesta a trăit toată viaţa în străinătate şi că nu reprezintă cu adevărat interesele egiptenilor.

"Simt că ElBaradei nu este egiptean. A trăit toată viaţa în străinătate şi acum încearcă să conducă revoluţia", spune un alt protestatar egiptean.

Economia sângerează

La suprafaţă economia egipteană parea până de curând un model de succes, în condiţiile în care în timpul crizei economice mondiale, PIB-ul a crescut cu 4,7% în 2009 şi cu 5% anul trecut.

Totuşi, nivelul datoriei publice şi al celei private, preţurile tot mai mari ale alimentelor şi numărul mare al şomerilor au pus în genunchi una dintre cele mai de succes economii din Africa. Deficitul bugetar al Egiptului este de 8%, inflaţia în cazul produselor alimentare este de 17%, iar rata şomajului se învârte neoficial în jurul valorii de 25%.

Conform datelor publicate de Banca Mondială, aproape 40% din egipteni trăiesc sub limita sărăciei, cu mai puţin de 2 dolari pe zi. Astfel, o mare parte a populaţiei este dependentă de subvenţiile pentru alimente, combustibil şi alte servicii, nivelul total al subvenţiilor ridicându-se anual la 17,4 miliarde de dolari.

Scenarii posibile pentru viitorul Egiptului

Mubarak renunţă la fotoliul de preşedinte

Egiptenii care au ieşit în ultima săptămână pe străzile din Cairo vor cu siguranţă ca Hosni Mubarak să renunţe la postul de preşedinte, însă preşedintele egiptean nu dă semne că ar urma să renunţe la funcţie, scrie BBC News.

Totuşi, Mubarak a făcut prima concesie prin numirea lui Omar Suleiman, fostul şef al serviciilor secrete şi apropiat al său, în postul de vicepreşedinte.

În acest scenariu rolul armatei este determinant, această instituţie de forţă fiind singura care ar putea înclina balanţa suficient de mult astfel încât Mubarak să fie forţat să plece. Însă, pentru unii egipteni, dar mai ales pentru marile puteri occidentale şi pentru Israel plecarea bruscă a lui Mubarak ar genera un vid de putere ce ar duce la conflictul dintre interesele armatei şi cele ale grupărilor fundamentalist islamiste.

Forţele de ordine intervin şi opresc protestele

Forţele poliţieneşti şi cele ale armatei au fost prezente în număr mare pe străzile din Egipt, dar cu toate că au existat morţi şi răniţi în confruntările dintre forţele de ordine şi protestatari, instituţiile de forţă nu şi-au desfăşurat întreaga capacitate represivă la adresa protestatarilor.

Poliţia egipteană este în general eficientă în momentul când izbucnesc proteste masive, însă acum au fost depăşiţi numeric de protestatari. Soluţia pentru înăbuşirea protestelor se află în mâinile armatei care până acum s-a dovedit reticentă în a interveni în forţă asupra populaţiei.

Poziţia armatei în acest caz este una ingrată, soluţia este în mâinile sale însă şi-ar putea pierde privilegiile, legitimitatea şi poziţia privilegiată în societate în cazul în care se poziţionează în spatele preşedintelui Mubarak şi înăbuşă în sânge protestul.

Tranziţie: Mubarak nu candidează la alegeri, opoziţia intră la guvernare

Acest scenariu presupune evitarea haosului şi a violenţelor în condiţiile în care Mubarak va părăsi treptat scena politică din Egipt. El ar trebui să anunţe că nu va candida la alegerile prezidenţiale din luna septembrie a acestui an, iar Mohamed ElBaradei ar urma să fie figura principală, credibilă în faţa egiptenilor, delegată să realizeze tranziţia şi să stabilească noi reguli pentru alegerile prezidenţiale şi parlamentare.

Cu toate că o parte din reprezentanţii vechiului regim vor rămâne în clasa politică în urma acestui scenariu, Statele Unite dau semne că acesta ar fi varianta pe care o agrează.

Statele Unite şi Occidentul se tem că în urma unor alegeri libere Frăţia Musulmană, grupare fundamentalist-islamică va câştiga o parte importantă din voturi. Occidentul se teme de noi turbulenţe interne generate de relaţiile dintre Frăţia Musulmană şi celelalte grupări politice laice.

Şomajul şi creşterea preţurilor ar putea duce la războaie interne, spune şeful FMI

Economia mondială este ameninţată de probleme grave, precum şomajul şi creşterea preţurilor, care ar putea conduce la protecţionism economic şi chiar la războaie interne în unele ţări, crede şeful FMI Dominique Strauss-Kahn. "Pe măsură ce tensiunile dintre ţări cresc, am putea vedea protecţionism comercial şi financiar. Iar pe măsură ce tensiunile din interiorul ţărilor devin tot mai încordate, ne-am putea confrunta cu instabilitate socială şi politică, chiar cu războaie interne", avertizează şeful FMI. Pe de altă parte, în următorul deceniu, 400 de milioane de tineri se vor alătura forţei globale de muncă, creând o provocare grea pentru guverne, a adăugat Strauss-Kahn. "Ne confruntăm cu posibilitatea unei generaţii pierdute de tineri, care ar putea fi condamnaţi să sufere toată viaţa din cauza şomajului şi a condiţiilor sociale. Crearea de locuri de muncă trebuie să fie o prioritate nu numai în ţările dezvoltate, ci şi în cele sărace", a afirmat şeful FMI. Vlad Popescu