Reorganizarea spitalelor: ce impact va avea dispariţia celor 180 de spitale din statisticile Ministerului Sănătăţii

Ministrul Sănătăţii propune ca 71 de spitale să fie reprofilate în cămine pentru bătrâni şi centre de permanenţă, în timp ce alte 111 unităţi urmează să fie comasate, adică să devină secţii exterioare ale altor unităţi deja existente, de dimensiuni mai mari. În total, 182 de spitale urmează să dispară ca şi entităţi juridice din statistici, ceea ce va însemna economii de 20 mil. lei (4,7 mil. euro).

Cu toate acestea, măsura de reorganizare a circa jumătate dintre cele peste 450 de spitale româneşti este una dintre cele mai importante din ultimii ani. Deşi fondurile alocate sănătăţii, inclusiv pentru spitale, s-au dublat în ultimii ani, calitatea actului medical nu s-a îmbunătăţit, iar sistemul a fost zguduit de tragedii precum cea de la Maternitatea Giuleşti când şase nou-născuţi au murit într-un incendiu după ce au rămas nesupravegheaţi. Cu această ocazie au ieşit la iveală cazuri de manageri care stau de mai bine de 20 de ani la conducerea unor spitale.

"Achiziţiile centralizate la nivelul mai multor unităţi înseamnă preţuri mai mici, pentru că atunci când se cumpără mai mult, costurile sunt mai mici", a spus Cseke Attila, ministrul sănătăţii.

Ministerul a lansat ieri în dezbatere publică lista unităţilor pe care le propune spre comasare şi reprofilare, din care rezultă că unităţile specializate pe un anumit segment din oraşe mari vor deveni secţii ale spitalelor judeţene, în timp ce spitalele municipale din oraşe mici sau comune vor fi transformate în cămine pentru bătrâni sau centre de permanenţă.

Centrele de permanenţă sunt unităţi în care medicii de familie asigură servicii în afara consultaţiilor din cabinetul propriu. Ele funcţionează de câţiva ani, însă nu există obligativitatea ca fiecare medic de familie să se arondeze unui astfel de centru. Ministerul Sănătăţii vrea să modifice legislaţia şi să oblige medicii de familie să ofere consultaţii în acest centre.

Ce efecte au măsurile anunţate

Prin reorganizarea celor 182 de unităţi sanitare Ministerul Sănătăţii spune că se va renunţa la 560 de funcţii de conducere, ceea ce pentru buget va însemna o economie de 20 mil. lei (4,7 mil. euro) şi că 4.800 de paturi vor ieşi din circuit.

ANALIZĂ Mediafax: Reorganizarea spitalelor - reformă şi reduceri de costuri sau sursă de noi probleme în sistem

În 2009 în România existau aproape 140.000 de paturi din spital (inclusiv centre de sănătate), potrivit datelor Institutului de Statistică.

Pe de altă parte, funcţiile administrate din domeniul sanitar sunt în număr de 25.900, iar totalul angajaţilor este de 223.600, conform datelor anunţate ieri de minister.

Cseke a precizat totuşi că unităţile au un buget care reprezintă 2,8% din bugetul total al spitalelor, care se ridică la aproximativ 7 mld. lei (1,7 mld. euro). Conform datelor prezentate, în România există 25 de cămine pentru bătrâni.

Ministerul a anunţat că propunerile privind spitalele au venit ca urmare a unei analize pe care instituţia a făcut-o împreună cu direcţiile de sănătate publică (prin care acţionează în judeţe).

În ceea ce priveşte autorităţile locale, care administrează mare parte din spitalele din România, ministerul afirmă că a primit unele propuneri, dar nu toate consiliile locale au înaintat astfel de sugestii.

Ce spun spitalele vizate de comasare

Cătălin Cârstoiu, managerul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti, spune că dacă unitatea pe care o conduce va prelua Institutul Hociotă, acesta din urmă nu îşi va pierde specificul, acela de unitate specializată în ORL.

"Ne vom uita să găsim puncte comune astfel încât să facem treabă bună şi avem o structură solidă", a spus Cârstoiu. Spitalul Universitar are 1.200 de paturi, un buget lunar de aproximativ 20,3 mil. lei (4,7 mil. euro) şi este unul dintre cele mai mari din ţară. Pe de altă parte, Institutul Hociotă are în jur de 400 de paturi şi un buget lunar de 1,4 mil. lei (330.000 de euro).

"Nu cred ca pe undeva în Europa sau în State Unite să existe spitale monodisciplinare cu 400 de paturi", a mai spus Cârstoiu. El a adăugat că din punctul de vedere managerial va fi o greutate integrarea celor două unităţi, dar că distanţa dintre unităţi nu este o problemă.

Într-un memoriu postat pe site-ul propriu şi semnat de conducere, Institul Hociotă se declară împotriva comasării şi argumentează prin reputaţia câştigată în cei 35 de ani de funcţionare şi prin faptul că medicii de aici au un grad mare de specializare.

Ce spun şefii medicali şi autorităţile locale despre reorganizarea spitalelor

8.000 € cheltuieşte statul pentru un student la medicină

Anual de pe băncile facultăţilor de medicină din ţară ies în jur de 4.000 - 5.000 de studenţi, iar pentru fiecare statul cheltuieşte 8.000 de euro (în cei şase ani de facultate), potrivit estimărilor Colegiului Medicilor şi reprezentanţilor Universităţii de Medicină şi Farmacie Carol Davila din Bucureşti.

Cât te costă un spital românesc privat şi cât plăteşti la stat

"România a devenit cel mai mare exportator de medici din Uniunea Europeană. Am împânzit Europa cu cadre medicale româneşti", a spus Ionel Sinescu, prorector al UMF Carol Davila.
Potrivit statisticilor Colegiului Medicilor, în ultimii trei ani din România au plecat peste 8.000 de medici.