Egiptul echivalează ca impact în politica internaţională cu căderea Lehman Brothers

Iminenta cădere a regimului Mubarak sub presiunea sutelor de mii de oameni care au ieşit pentru a şasea zi în stradă va schimba raportul de forţe în politica internaţională. Din punct de vedere economic, preţul petrolului şi cel al alimentelor deja sub tensiune sunt cele mai afectate de instabilitatea creată în Orientul Mijlociu.

Schimbarea politică din Egipt, care a ajuns la 80 de milioane de locuitori, reprezintă un "Lehman Brothers" al lumii arabe, spune profesorul Daniel Dăianu.

"Este o situaţie foarte grea, este un Lehman Brothers al lumii arabe, este un cartof mult prea fierbinte pentru toată lumea. Este un eveniment cu impact extraordinar pe plan politic, este cel mai important de după căderea Zidului Berlinului, ar putea marca acest deceniu", spune economistul Daniel Dăianu.

Căderea băncii americane Lehman Brothers este cel mai mare faliment din istoria Statelor Unite şi a reprezentat factorul declanşator al crizei economice mondiale. Daniel Dăianu consideră că turbulenţele politice ce au loc acum în nordul Africii şi în Orientul Mijlociu vin şi pe fondul faptului că în urma crizei economice mondiale toate ţările au fost nevoite să taie din cheltuieli, fiind pusă la îndoială chiar viabilitatea statului asistenţial.

"Ne putem aştepta la implicaţii majore pentru economia globală. România depinde de preţurile la carburant şi pentru produsele de bază, putem asista la politici de stocare şi raţionalizare a acestor produse. Se pot produce reverberaţii şi pe piaţa valutară, este posibil ca dolarul să se întărească faţă de euro", spune Dăianu.

Cotaţia contractelor futures pentru orez, grâu, porumb şi soia a crescut pe bursa de mărfuri din Chicago ca urmare a turbulenţelor din Egipt.

Contractele futures pentru orez au crescut cu 1% în această săptămână, în timp ce contractele pentru soia şi porumb au atins maximul ultimilor doi ani. Petrolul a crescut ieri la New York cu 3,2%, până la 92,1 $/baril, maximul ultimelor 28 de luni.

La sfârşitul anului 2007 în mai multe ţări din Africa, printre care Maroc, Cote d'Ivoire, Mauritania şi Senegal au izbucnit proteste de stradă în urma creşterilor pentru alimentele de bază şi avansului galopant al cotaţiei petrolului.

Daniel Dăianu, fost ministru de finanţe, spune că evenimentele ce au loc acum în Egipt nu sunt singurale şi că sunt o continuare a nemulţumirilor din anii anteriori.

"Evenimentele de acum nu sunt singulare, au mai avut loc proteste în regiune în 2007 atunci când ţările din nordul africii, care sunt mari importatoare de petrol, au avut de suferit după ce preţul petrolului ajunsese la aproape 150 de dolari barilul", spune economistul Daniel Dăianu.

Aproape jumătate dintre egipteni trăiesc sub limita sărăciei

Aproximativ 40% dintre egipteni, circa 30 de milioane de oameni trăiesc cu mai puţin de 2 dolari pe zi, conform unui raport emis de Banca Mondială.

Această categorie socială este astfel cea mai puternic afectată de volatilitatea preţurilor la carburanţi, a costului serviciilor pentru confort locativ şi a preţurilor pentru alimentele de bază.

Mulţi dintre egipteni sunt dependenţi astfel de subvenţiile pe care le oferă autorităţile de la Cairo pentru alimente, combustibili şi ale servicii. Aceste subvenţii se ridică anual la peste 17 miliarde de euro.

Profesorul Daniel Dăianu spune că declanşarea evenimentelor de la Cairo are o cauzalitate multifaţetată, având cauze atât la nivel politic, cât şi la nivel economic.

"Evenimentele de acum au fost declanşate de un cocktail de consecinţe, fenomenul nu este unul conjunctural. Ce se întâmplă acum este rezultatul dialogului între populaţie şi putere, sărăcia multor cetăţeni din aceste ţări şi lipsei perspectivei tinerilor. Aceşti tineri beneficiază de informaţii, de avantajele mijloacelor de comunicare modernă, acest lucru le-a permis să empatizeze, să se adune", crede Daniel Dăianu.

Protestele se extind în Yemen, Maroc şi Iordan

În acest moment alternativele politice pe care le au multe ţări din nordul Africii şi Orientul Mijlociu sunt limitate iar extinderea şi în alte state care suferă de aceleaşi probleme ca şi Egiptul sau Tunisia poate fi doar o chestiune de timp, crede profesorul Daniel Dăianu.

"Este important de văzut dacă contagiunea poate fi oprită. Rămâne de văzut dacă se poate interveni, mulţi stau în expectativă, în condiţiile în care în aceste state nu avem ce să punem în loc, alternativa politică este discutabilă. Aceste regimuri autocratice nu au instituţii ci sisteme de comandă, nu se pot democratiza peste noapte", spune Dăianu.

Regele Abdullah al II-lea al Iordanului a demis ieri guvernul şi a numit un nou premier căruia i-a cerut să introducă "reforme politice reale", în speranţa că va putea domoli protestele ce au loc pe străzile capitalei Amman.

Iordanienii continuă să îşi exprime nemulţumirea faţă de preţurile mari ale alimentelor, combustibililor şi ca urmare a lipsei reformelor politice chiar dacă aurotăţile au mărit subvenţiile pentru combustibil şi au mărit salariile bugetarilor.