Elitele poartă un nume/ de Tudor Călin Zarojanu

Nu prea avem elite, nu-i aşa? Cam toată lumea pare să fie de acord cu asta, inclusiv cei care - cel puţin prin notorietate - ar putea să se considere pe ei înşişi a face parte din elite.

Pe de altă parte, chiar şi cei - puţini - care refuză să accepte inexistenţa elitelor intelectuale sunt siliţi, cu rare excepţii, să dea din colţ în colţ dacă-i întreabă cineva cu ce se ocupă concret respectivele elite. Păi, citesc, scriu... Ce altceva!?

Ce citesc? Cărţi, fireşte, că doar nu ziare tabloide. Dar ce fel de cărţi? Păi, din felul celor pe care le-au citit întotdeauna, că doar n-or să citească manuale de astronomie sau de analiză matematică!

Şi despre ce scriu? Păi, ca tot românul, despre orice. Inclusiv despre ce făceau pe 14 mai 1987, spre seară. De exemplu.

OK. Şi, mă rog frumos, ce altceva ar trebui să facă? Să iasă-n stradă, să ţină discursuri în piaţa publică, să mobilizeze masele, să elaboreze proiecte de legi, să educe oamenii, să-i înveţe să înveţe, să-i determine să citească şi ei, să-i mobilizeze constructiv, să le dea o miză, să le sugereze scopuri, dar şi mijloace!?

Păi, cam da.

Se ocupă elitele intelectuale cu aşa ceva!? Au timpul, au căderea, au timpul, au obligaţia morală să se ocupe cu aşa ceva!?

În loc de orice răspuns, un nume: Solomon Marcus.

Analiză matematică, lingvistică matematică, gramatici şi automate finite, logică, filosofie, teoria jocurilor, lingvistică structurală, lingvistică algebrică, poetică matematică, gândire matematică românească, istoria şi rolul Academiei, semiotică, semiotica folclorului, semiotica matematică a artelor vizuale, relaţia artă-ştiinţă, moduri de gândire, controverse în ştiinţă şi inginerie, rezolvări greşite cu rezultate corecte, cunoaştere şi comunicare, sistemul educaţional (toate nivelurile), literatura, fotbalul, tenisul sunt numai o parte dintre domeniile care-l pasionează pe academicianul Solomon Marcus, teme şi subiecte despre care a scris articole şi cărţi. În multe dintre domenii a fost pionier sau chiar fondator. Este cunoscut, admirat, chemat şi citat în toată lumea, încă din urmă cu patru decenii. Este unul dintre pilonii mondiali ai transdisciplinarităţii - viitorul pe termen scurt (dacă nu cumva deja prezentul) al cunoaşterii. Totul e legat de tot şi nimic nu se poate limpezi ori rezolva cu adevărat dacă nu ţii cont de toate legăturile.

Un savant, fără îndoială, care se mută doar din biroul de lucru în Biblioteca Academiei, găsind cu greu timp să răspundă sutelor de invitaţii din Australia până-n Canada, altfel când şi cum ar avea timp să cerceteze şi să elaboreze atâtea?

Nu. Un om precum argintul viu, omniprezent, veşnic în mişcare, cu acut spirit de observaţie asupra celor mai mărunte lucruri, cu mult umor, cu o enormă disponiblitate la dialog, nerefuzând pe nimeni, călătorind prin ţară la fel de mult ca prin lume, prin locuri şi pe la manifestări culturale despre care poate nici n-aţi auzit vreodată, impresionant de deschis spre copii şi tineri, ştiind şi plăcându-i să vorbească şi cu elevi de şase-şapte ani, şi cu studenţi eminenţi, dăruindu-le tuturor din experienţa şi inteligenţa domniei-sale. Şi, peste tot şi tot timpul, disecând nemilos perniciosul sistem de învăţământ românesc, bazat pe memorizare şi pedepsirea greşelilor, în loc să fie centrat pe stimularea creativităţii şi învăţarea modului de a învăţa.

Cam aşa arată un exemplu.

A bon entendeur, să audă.

tczarojanu@yahoo.com

TUDOR CĂLIN ZAROJANU (n. 1956) a absolvit secţia de Informatică a Facultăţii de Matematică, Universitatea Bucureşti, cu lucrarea de licenţă "O privire matematică asupra piesei «Romeo şi Julieta»", publicată ulterior de Editura Academiei. A lucrat 12 ani în informatică, pe toate sistemele de calcul şi în toate tipurile de limbaje de programare. Din 1992 lucrează în presă: cotidian, săptămânal, lunar, agenţie de ştiri, radio, TV. A debutat editorial cu volumul de proză scurtă "Viaţa ca troleibuz" (1992, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut), urmat de biografia "Viaţa lui Corneliu Coposu" (1996, ediţia a doua 2005), romanele "Reluare cu încetinitorul" (1997) şi "Sfârşitul lumii" (2005), culegerea de proză scurtă "Copiii asfaltului" (2007). În prezent lucrează în TVR, fiind realizatorul talk-show-ului "În spatele uşilor deschise", şi este colaborator permanent al Ziarului de Duminică, Revistei Flacăra şi Radio România Cultural.