Stânga şi dreapta şi-au dat mâna: PSD, PNL şi PC au pus bazele „Uniunii Social-Liberale“

PSD, PNL şi PC au pus bazele "Uniunii Social-Liberale" (USL), cea de-a treia mare uniune politică din ultimii 20 de după Convenţia Democrată şi Alianţa PNL-PD. Înţelegerea a fost semnată pentru un interval de 10 ani - o perioadă neîntâlnit de lungă până la acest moment. Principalele două formaţiuni ale opoziţiei - PNL şi PSD - au împreună în sondaje peste 50% din opţiunile de vot.

Cele trei formaţiuni vor merge atât în alegerile locale, cât şi în cele legislative pe liste comune.

PSD şi PNL au convenit să-şi împartă jumătate-jumătate locurile pentru toate poziţiile elective, urmând ca liberalii să cedeze din cota lor o parte din aceste poziţii PC. În alegerile locale pentru şefia consiliilor judeţene, PSD va avea candidaţi în 21 de judeţe, iar PNL şi PC în 20, la fel ca şi pentru primăriile municipiilor reşedinţă de judeţ. De asemenea, PSD va avea candidaţi în jumătate dintre cele 471 de colegii uninominale (sunt atâtea colegii cât numărul parlamentarilor), iar PNL va ceda 21 dintre poziţiile care le revin conservatorilor.

Nu este limpede, deocamdată, care va fi sigla sub care vor intra în alegeri cele două mari partide, liberalii şi social-democraţii, secondaţi de PC. Dacă vor stabili un simbol, altul decât cel al partidelor lor, ar fi pentru prima dată când PSD ar renunţa la cei trei trandafiri.

Nu este, de asemenea, limpede care va fi programul economic a acestei structuri, în condiţiile în care el nu a fost pus la punct, deocamdată.

PSD este cotat în sondajele de opinie cu o încredere care evoluează în intervalul 30-40% din intenţiile de vot. PNL evoluează în intervalul 20-30%.

Scenariile din trecut se repetă, dar acum protagoniştii sunt alţii. Coaliţiile din trecut care au avut şi succes s-au îndreptat împotriva PSD, fie că anii au fost 1996 sau 2004. Acum ţinta este PDL, partid despre care protagoniştii susţin că trebuie înlăturat de la guvernare cât mai repede chiar şi cu riscul alegerilor anticipate. De asemenea, preşedintele Traian Băsescu este o ţintă explicită.

În 1996, o coaliţie a partidelor din opoziţie, care cuprindea nu doar partidele de dreapta sau de centru (PD îşi spunea atunci partid social-democrat), a câştigat alegerile, trimiţând în opoziţie PSD (PDSR pe atunci). Linia guvernării a fost însă preponderent de dreapta.

Opt ani mai târziu, Alianţa PNL-PD câştiga şi ea alegerile în faţa aceluiaşi PSD. Nici aici nu am avut de-a face o veritabilă coaliţie a dreptei, întrucât PD (actualmente PDL) continua să-şi spună partid de stânga. Totuşi, programul său economic a fost de dreapta (cota unică de impozitare a fost coloana vertebrală a acestui program).

De această dată avem explicit o ofertă politică în care stânga şi dreapta îşi dau mâna. De aceea va fi foarte interesant programul economic.

Preşedintele liberalilor, Crin Antonescu, a fost destul de evaziv în privinţa politicii economice a noii alianţe.

Într-un interviu pentru Mediafax, Antonescu a transmis mediului de afaceri că PNL îşi păstrează intactă identitatea sa, drept urmare şi valorile pentru care a insistat în timp. El nu a răspuns însă clar dacă cota unică va fi menţinută în cazul în care această uniune ajunge la guvernare.

Liderii PDL au încercat să minimalizeze oficializarea alianţei dintre social-democraţi şi liberali. Unul dintre democrat-liberalii din noua gardă a PDL, parlamentarul european Cristian Preda (profesor de ştiinţe politice), admite însă că naşterea noii structuri politice este un eveniment important. El face o interesantă incursiune în istoria liberalilor arătând că, de fiecare dată când PNL a participat în alegeri într-o alianţă, a ajuns la guvernare.

Întrebări nelămurite

Nu este clar sub ce siglă vor candida cele trei formaţiuni în alegeri. Dacă se caută un simbol nou, ar fi pentru prima dată când PSD renunţă la "trandafiri".
Nu a fost stabilit programul economic - el va fi foarte interesant, în condiţiile în care şi PNL şi PSD susţin că-şi vor păstra ideologia, de dreapta, respectiv de stânga.
Nu a fost stabilit dacă cota unică va fi menţinută în situaţia în care Uniunea Social-Liberală va ajunge la putere.
În alegerile locale şi parlamentare listele vor fi comune (PSD şi PNL şi-au împărţit egal poziţiile, urmând ca PNL să cedeze o parte din acestea PC), dar nu este stabilit cum va fi desemnat candidatul la alegerile prezidenţiale.
Înţelegerea a fost stabilită pentru un timp neobişnuit de lung - până în 2020 - în condiţiile în care distrugerea alianţelor politice în România, după 2-3 ani de funcţionare, este o obişnuinţă.