Franţa şi Germania vor impozit unic pe profit în UE

Autor: Constanta Catalina Apostoiu 07.02.2011

Propunerea făcută de Franţa şi Germania cu privire la introducerea unui sistem unic de impozitare a companiilor nu este pe placul multinaţionalelor pentru că ar putea duce la creşterea costurilor, potrivit unui raport al unor grupuri de business din Irlanda, ţara cu unul dintre cele mai reduse impozite pe profit din UE (12,5%), scrie Financial Times.

Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy au propus la summit-ul european de la finalul săptămânii trecute crearea unei baze comune de impozitare a sectorului corporatist ca parte a controversatului plan pentru o cooperare economică mai strânsă.

Cum va funcţiona sistemul

Conform propunerii referitoare la crearea unei baze comune pentru impozitul pe profit, companiile vor avea opţiunea de a utiliza un regim unic în locul celor 27 de sisteme de impozitare diferite din UE.

În linie cu noua propunere, impozitele datorate de companiile care au operaţiuni în mai multe ţări din Europa ar urma să fie calculate centralizat. Apoi, veniturile din impozite ar urma să fie distribuite fiecărui stat membru al UE în care companiile multinaţionale operează.

De asemenea, ţările au posibilitatea de a introduce propriul impozit pe profit, peste cel unic. Teoretic, în acest fel costurile administrative ar urma să scadă. Ideea este susţinută de BusinessEurope, cel mai mare grup de business din Europa, care susţine că aceasta ar contribui la diminuarea disputelor şi a dublei taxări.

Totuşi, un studiu realizat de Ernst & Young (E&Y) pentru un număr de grupuri de business irlandeze sugerează că în urma introducerii bazei comune de impozitare, costurile administrative implicate de birocraţie, calcularea şi plata impozitelor ar creşte în medie pentru companii cu 13%.

Propunerea este extrem de controversată în Irlanda, care se teme că sistemul i-ar diminua gradul de atractivitate în rândul companiilor internaţionale. Impozitul pe profit în Irlanda se situează la numai 12,5%, fiind depăşită doar de Bulgaria şi Cipru, cu o rată de 10%. Conform propunerilor, companiile care-şi au brandurile şi alte proprietăţi intelectuale în Irlanda, dar care deţin fabrici importante sau generează vânzări mari în alte ţări ar putea ajunge să plătească impozite mai mari în afara Irlandei.

Se elimină avantajele ţărilor cu impozite mici

Chris Sanger, director pe politică fiscală în cadrul Ernst & Young, a declarat că "propunerea va diminua avantajul ratei mai scăzute a taxei corporatiste".

Studiul E&Y întăreşte mesajul negativ al unui studiu recent al aceleiaşi companii comandat de guvernul irlandez, sugerând că propunerea privitoare la o bază comună ar avea drept rezultat pierderea a cel puţin 200.000 de locuri de muncă în Europa, doar Spania şi Franţa beneficiind de o creştere a locurilor de muncă.

Comisia Europeană va publica propriile estimări privitoare la impactul propunerii în luna martie.

Irlanda critică cel mai dur propunerea, însă şi Trezoreria britanică şi un număr de state mai mici şi-au exprimat opoziţia.

Propunerea de creare a unui sistem unic de impozitare a companiilor face parte din controversatul plan franco-german pentru o cooperare economică mai strânsă în cadrul zonei euro denumit şi "Pactul pentru Competitivitate".

Alte propuneri incluse în plan privesc eliminarea sistemelor de indexare a salariilor, restructurarea sistemelor naţionale de pensii, introducerea unui "mecanism de alertă cu privire la datorii" în cadrul constituţiilor naţionale, recunoaşterea mutuală a diplomelor şi crearea de sisteme naţionale de management al crizei pentru bănci, potrivit EUObserver.

Conform cancelarului german, statele non-euro vor fi de asemenea invitate să adere la pact dacă doresc.

Preşedintele francez a caracterizat iniţiativa drept un pas important înainte.

Planul s-a lovit însă aproape imediat de opoziţia mai multor lideri europeni. "Trebuie să existe cooperare economică, însă statelor membre trebuie să li se lase spaţiu să-şi desfăşoare propriile politici", a declarat primul-ministru belgian Yves Leterme.