Cum a ajuns BNR să nu mai vrea bani de la FMI în rezerva valutară

Banca Naţională are o rezervă valutară care acoperă aproape dublul datoriei externe pe termen scurt, putând fi considerată excesivă comparativ cu rezerva altor bănci centrale din regiune, după ce în ultimii doi ani a primit aproape 10 mld. euro de la FMI printr-un acord de finan­ţa­re încheiat tocmai din teama că rezerva nu ar fi sufici­entă pentru acoperirea datoriei în cazul unui şoc extern.

Rezerva a devenit atât de mare încât, dintr-o dată, BNR a hotărât că nu mai vrea bani de la FMI şi astfel România a renunţat la ultima tranşă de 1 mld. euro din acordul de împrumut.

Adică împrumutul angajat s-a dovedit mai mare decât era nevoie, mai ales că 2,5 mld. euro s-au dus direct la buget în loc să fi ajuns tot în rezerva BNR. Numai că tot BNR va trebui să dea înapoi banii luaţi cu împrumut de la FMI. "Din punctul de vedere al rezervelor valutare noi avem o situaţie bună de mai multă vreme. Rezervele au fost ţinute aici pentru a linişti pieţele financiare, care deveniseră prea nervoase", spune analistul financiar Aurelian Dochia. În rezerva BNR se aflau, la sfârşitul lunii ianuarie, aproximativ 35,9 miliarde de euro, incluzând şi valoarea de 3,2 miliarde de euro a celor 103,7 tone de aur.

În aceste condiţii, rezerva valutară este de 1,85 ori mai mare decât datoria externă pe termen scurt a României. Dintre ţările din regiune, rezervele valutare ale Cehiei acoperă de 2,1 ori datoria externă pe termen scurt, în timp ce în cazul Ungariei şi Poloniei gradul de acoperire scade la 130 şi respectiv 120%.

Faţă de octombrie 2008, când criza s-a manifestat pe plan local printr-un atac speculativ al străinilor asupra monedei naţionale, rezerva valutară a crescut cu peste 6,5 miliarde de euro. În ultimele trei-patru luni, rezerva valutară totală s-a menţinut în intervalul 35-36 miliarde euro, dar de la începutul anului a crescut cu aproximativ 4 miliarde de euro exclusiv pe baza împrumuturilor pe care le-a făcut statul. Banii aceştia va trebui să fie rambursaţi în doar câţiva ani.

În acelaşi timp, rezerva valutară a României acoperă echivalentul a opt luni de importuri, comparativ cu şase luni în cazul Poloniei şi aproximativ patru luni în cazul Ungariei şi Cehiei, potrivit datelor BNR. Acest indicator se calculează pentru a afla pe ce perioadă ar putea fi acoperit importul de bunuri şi servicii în cazul intrării în incapacitate de plată a ţării. În schimb, România nu stă la fel de bine în ceea ce priveşte valoarea rezervei valutare, exclusiv aur, per capita. Astfel, fiecărui locuitor i-ar reveni circa 1.500 de euro, la jumătate faţă de unguri sau cehi. În Polonia, rezerva valutară per capita ajunge la 1.800 de euro. Din acest punct de vedere, România are însă o situaţie similară cu China, ţara cu cea mai mare rezervă valutară din lume, evaluată la peste 2.100 de miliarde de euro. Fiecărui chinez i-ar reveni însă puţin peste 1.600 de euro.

În paralel, baza monetară - adică numerarul în circulaţie şi disponibilităţile băncilor din conturile deschise la BNR - este de circa 11 miliarde de euro, fiind acoperită în proporţie de trei la unu de rezervele internaţionale.