Isărescu: Băncile nu vor putea să acopere costurile cu reţelele teritoriale, dacă nu finanţează companiile

Băncile trebuie să acorde mai multă importanţă sectorului corporatist şi IMM-urilor, pentru că dacă vor continua să se bazeze numai pe creditarea populaţiei, nu vor putea să crească şi nu vor avea de unde să acopere costurile covârşitoare cu reţelele teritoriale, potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

"Creditarea populaţiei nu mai poate să crească foarte rapid. O bancă comercială care se bazează în prezent, ca şi în trecut, în prea mare măsură pe creditele acordate populaţiei se va da cu capul de o realitate foarte dură. În toate variantele creditarea populaţiei nu mai poate avansa foarte rapid. Dacă (băncile -n.r.) se vor baza numai pe asta, nu vor putea să crească. Nu vor putea să-şi justifice reţelele. La un timp, costul de a ţine o reţea mare va deveni covârşitor şi nu vor avea de unde să-l acopere."

Soldul creditului neguvernamental acordat de bănci a scăzut anul trecut cu 3% în termeni reali, dar a urcat cu 4,7% în termeni nominali, la 209,3 mld. lei.

Băncile mari au evitat să-şi reducă semnificativ reţelele de unităţi şi personalul aferent, termenii "restructurare" şi "concediere" nefiind foarte frecvenţi în această industrie după doi ani de criză. Dacă până în 2009 sucursalele bancare ajunseseră să ocupe parterurile blocurilor de la un capăt la altul, replierea la condiţiile de criză a fost destul de lentă, deşi costurile administrative cântăresc greu în totalul cheltuielilor.

Anul trecut s-au închis circa 300 de unităţi, reprezentând 5% din total. Cea mai mare parte a închiderilor de unităţi şi a reducerilor de personal a avut loc în băncile mijlocii şi mici, care au cumulat şi pierderi.

Isărescu a afirmat că băncile trebuie să transforme IMM-urile în parteneri adevăraţi, susţinând că aceasta este o muncă grea care se înscrie la fidelizarea clienţilor. "Până acum fidelizarea a fost să dea dobânzi mai mari, eventual clienţilor cu venituri mai mari, să le dea facilităţi, ca să îşi asigure sursele de finanţare. Este o manieră de a face business."

Guvernatorul BNR crede că băncile pot să ajute IMM-urile şi prin îmbunătăţirea accesului acestora la informaţii, având în vedere că multe dintre aceste firme nu sunt în oraşele mari, ci dispersate în teritoriu, unde principala sursă de informare este televiziunea.

"Dacă atitudinea băncilor se va schimba, nu cred că vor mai apărea ocazii de critici virulente privind activitatea bancară din România privind tratamentul acordat clienţilor", a concluzionat Isărescu.

Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, a spus că IMM-urile prin natura lor comportă un risc mai ridicat în comparaţie cu sectorul corporate, ceea ce se reflectă în ultimă instanţă în standarde de creditare mai restrictive.

"Participarea proprietarilor la capital este adesea prea scăzută, conducând la un grad de îndatorare ridicat. În aceste cazuri băncile sunt mai degrabă chemate să furnizeze capital propriu dacă decid să crediteze IMM-urile." Dumitru a mai spus că băncile ar putea începe ciclul de relaxare a standardelor de creditare în acest an, în funcţie de evoluţia activităţii economice. "Băncile au perceput o încetinire a vitezei de deteriorare a riscului de credit în sectorul IMM în a doua parte a anului 2010."

La rândul lui, Lucian Anghel, economistul-şef al BCR, a spus că ar trebui privită ca un parteneriat colaborarea băncilor cu IMM-urile. "Există foarte multe companii bune care activează în sectoare nu foarte performante, dar care au un management bun şi sunt viabile. Dar la nivelul sistemului bancar, creditele neperformante sunt de patru ori mai mari la IMM-uri decât la companiile mari."