Nemţii îşi înfig steagul în inima capitalismului american: vor să cumpere bursa din New York

Bursa de la New York, simbolul supremaţiei financiare a SUA cu o istorie de peste 200 de ani, este la un pas de a ajunge pe mâna nemţilor, Deutsche Börse anunţând că se află în discuţii avansate pentru a achiziţiona NYSE Euronext, scrie The New York Times. Anunţul a venit la scurt timp după ce London Stock Exchange (LSE) a lansat o ofertă de 3,1 mld. dolari pentru preluarea TMX, operatorul bursei canadiene.

Fuziunea dintre Deutsche Börse şi NYSE Euronext va da naştere celei mai mari platforme de tranzacţionare din lume, cu o capitalizare de piaţă de 25 de miliarde de dolari. Noua entitate, pentru care deocamdată nu a fost stabilit un nume, urmează să tranzacţioneze cel mai mare număr de acţiuni şi contracte futures din lume. Capitalizarea totală a companiilor tranzacţionate de grupul nou format se va ridica la 15.000 mld. dolari (11.000 mld. euro) şi va reprezenta 28% din capitalizarea mondială. Bursa de la Bucureşti are o capitalizare de 15 mld. euro. Compania germano-americană urmează să fie înregistrată în Olanda şi să funcţioneze cu două sedii centrale, la New York şi Frankfurt.

Pe de altă parte, fuziunea dintre LSE şi TMX va da naştere celei mai mari pieţe de capital din lume după numărul companiilor listate, 6.700, acestea având o capitalizare de piaţă cumulată de aproape 4.400 de miliarde de euro.

Tranzacţia dintre Deutsche Börse şi NYSE va pune capăt dominaţiei americane pe pieţele de capital, iar ziarele americane văd în această preluare un semn al decăderii New Yorkului drept centru financiar mondial.

"New Yorkul va rămâne important, dar nu va mai fi principalul centru financiar al lumii. Pieţele de capital sunt acum pretutindeni", a spus Michael LaBranche, şeful LaBranche & Co, o firmă de trading cu o istorie de aproape 90 de ani.

Experţii în legislaţia antitrust au atras atenţia că tranzacţia ar putea intra sub lupa autortiăţilor europene în condiţiile în care noul gigant va domina tranzacţiile cu acţiuni şi instrumente derivate la nivelul Uniunii Europene. De asemenea, nici autorităţile americane nu privesc cu ochi buni tranzacţia, una dintre "perlele" economiei americane urmând să ajungă în mâinile străinilor. Atât Departamentul de Justiţie al Statelor Unite, cât şi organismul de reglementare al pieţei de capital americane (SEC) sau Comitetul pentru Investiţii Străine ar putea avea un rol în stoparea tranzacţiei.

După publicarea anunţului acţiunile NYSE Euronext au înregistrat o creştere de 18%, cea mai mare din ultimii doi ani, până la 38,1 $/acţiune, în timp ce acţiunile Deutsche Börse au avansat cu 1,7%, până la 58,4 euro/acţiune, cea mai mare cotaţie din ultimul an. Consiliile de administraţie ale Deutsche Börse şi NYSE urmează să se întâlnească în următoarele zile pentru a vota fuziunea, conform surselor din piaţă.

Tranzacţia ar putea evalua acţiunile NYSE la aproximativ 36 $/acţiune, cu 10% mai mult decât în ziua precedentă anunţului. Bursa germană urmează să controleze 60% din acţiunile noii entităţi.

În cadrul noii entităţi americano-germane, Duncan Niederaure, CEO al NYSE, ar urma să ocupe aceeaşi funcţie, în timp ce Reto Franconi, CEO al Deutsche Börse, ar urma să devină preşedintele celei mai mari pieţe de capital din lume.

Val de achiziţii şi fuziuni între burse

Mişcările vin după ce în ultimul deceniu a avut loc un adevărat val de fuziuni şi achiziţii între bursele din întreaga lume.

Scăderea dramatică a comisioanelor de tranzacţionare i-a pus pe executivii burselor în situaţia să caute aliaţi şi să fuzioneze ca să reziste.

Începând cu anul 2000 au avut loc achiziţii şi fuziuni între burse în valoare de aproape 100 de miliarde de dolari.

În 2006, NYSE a achiziţionat bursa paneuropeană Euronext pentru 8,6 miliarde de euro, după ce a plusat peste oferta făcută de Deutsche Börse la acel moment. Bursa electronică americană NASDAQ a achiziţionat în 2007 pentru 3,7 miliarde de dolari OMX, compania care controla bursele din şapte ţări scandinave şi baltice.

Ed Ditmire, analist al Macquarie Group, spune că achiziţiile şi fuziunile îşi vor reocupa locul de figură centrală a dezvoltării industriei bursiere, după ce în timpul crizei financiare numărul acestor tranzacţii a fost limitat, companiile preferând să integreze entităţile achiziţionate înainte de criza financiară din 2008.

"Companiile au fost ocupate cu integrarea noilor entităţi după valul de fuziuni din 2006 şi 2007. Lipsa achiziţiilor şi fuziunilor poate fi pusă şi pe seama legislaţiilor, dar şi ca urmare a crizei economice mondiale", spune Ditmire.

gabriel.razi@zf.ro