Tinerii din Egipt l-au înlăturat pe preşedintele Mubarak. Dar cine îi va putea conduce pe egipteni în continuare?

Deşi au reuşit după mai bine de două săptămâni de proteste să îl înlăture pe preşedintele Hosni Mubarak, aflat la putere de 30 de ani, egiptenii au în faţă un viitor incert în condiţiile în care nu există nicio figură care să se remarce pe scena politică. O altă problemă este faptul că mai bine de două treimi din populaţia Egiptului este formată din tineri, iar viitorul lider al ţării mai mult ca sigur nu va veni din rândul acestora.

Conducerea ţării va fi asigurată până la alegerile din septembrie de Consiliul Suprem al forţelor armate din Egipt, în frunte cu mareşalul Mohammed Hussein Tantawi. Acesta va menţine actualul guvern, din care fac parte tot oameni ai regimului Mubarak, conform declaraţiilor făcute la televiziunea egipteană de către purtătorul de cuvânt al armatei.

Schimbările politice fundamentale se fac în ani de zile

Analistul politic Cristian Pârvulescu spune că viitorul politic al Egiptului rămâne incert după căderea lui Mubarak, dar precizează că rolul armatei va fi unul critic, schimbările fundamentale şi liberalizarea urmând a avea loc în ani de zile.

"Nimeni nu ştie ce se va întâmpla în continuare, sunt scenarii referitoare la liberalizare. Procesul de liberalizare depinde de capacitatea armatei de a mulţumi cât mai multe grupuri politice. Cred că armata va profita şi va încerca să dezbine grupările politice din Egipt. Riscurile sunt să vină la putere Frăţia Musulmană", spune Cristian Pârvulescu.

Dezbinarea societăţii egiptene complică tranziţia

Analistul politic român spune că lupta pentru putere se va da între armată şi partidul de guvernământ pe de-o parte, de cealaltă parte aflându-se Frăţia Musulmană. Pentru a avea şanse la guvernare, celelalte grupări trebuie să intre în jocul politic şi să participe la negocieri.

Pârvulescu mai spune că dezbinările profunde ale societăţii egiptene s-au văzut în unele dintre scenele ce au avut loc în ultimele săptămâni în piaţa Tahrir.

"În piaţă au avut loc momente ciudate, unii se rugau şi alţii stăteau în picioare. Rugăciunile din piaţă sunt manifeste politice şi nu religioase, au avut şi un rol de demobilizare a armatei", spune Cristian Pârvulescu.

Tantawi, apropiat al lui Mubarak

În ultimele două săptămâni, în timpul protestelor, armata şi-a calculat strategic fiecare pas, poziţionându-se ca zonă tampon dintre populaţia care manifesta pe străzi şi regimul Mubarak.

Totuşi, schimbările radicale de regim la Cairo nu sunt pe placul liderilor armatei care ar avea de suferit atât din punct de vedere politic, cât şi financiar în urma unor reforme democratice reale.

Unele voci susţin că Tantawi ar putea reconfigura aparatul autocratic dispersând ramurile superficiale ale puterii către facţiunile dezbinate ale opoziţiei.

"Este posibilă formarea unui nou model autocratic, însă procesul de liberalizare nu va fi stopat. Armata este gerontocratică (sistem de guvernare unde conducerea aparţine bătrânilor - n. red.), nu au legătură cu ce s-a întâmplat în piaţa Tahrir", spune Cristian Pârvulescu.

Liderii din timpul protestelor nu au viitor politic

Atât laureatul Premiului Nobel Mohamed ElBaradei, cât şi directorul de marketing al Google Wael Ghonim, figurile centrale ale revoluţiei egiptene, nu vor juca roluri importante pe scena politică în era post-Mubarak, crede Cristian Pârvulescu.

"Wael Ghonim a avut un rol, dar nu îl văd ca fiind un lider. Dacă Ghonim va adera la o organizaţie, va avea un rol. Mohamed ElBaradei este gerontocrat precum ceilalţi lideri ai armatei şi nu va fi acceptat de egipteni", spune Pârvulescu.

Statele Unite au salutat plecarea lui Mubarak

Preşedintele american Barack Obama s-a întâlnit în weekend cu premierul britanic David Cameron, regele Abdullah al Iordaniei şi prim-ministrul turc Recep Erdogan pentru a antrena "susţinere financiară de la partenerii regionali" pentru Egipt.

Totuşi americanii sunt direct interesaţi de menţinerea stabilităţii în regiune. "Americanii au acum probleme cu nervozitatea Israelului, se vor opune unei schimbări radicale de regim", crede profesorul Cristian Pârvulescu.

Revoluţia tinerilor

Mai mult de jumătate dintre egipteni au până în 24 de ani, aceştia născându-se în timpul regimului lui Hosni Mubarak. Peste 30% din populaţia Egiptului au sub 14 ani, iar 20% au între 15 şi 24 de ani. Egiptenii între 24 şi 44 de ani cuantifică 28% din populaţie. Astfel, mai mult de două treimi din populaţia Egiptului poate fi considerată relativ tânără. Revoluţia din Egipt este văzută ca una a tinerilor cărora regimul Mubarak nu le putea satisface cerinţele, situaţia fiind similară în mai multe ţări din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu.

A stat la putere ca să îşi ascundă averea

Serviciile de spionaj occidentale afirmă că fostul preşedinte egiptean Hosni Mubarak (foto) a realizat încă de la începutul protestelor de acum două săptămâni că nu va mai rămâne la putere, dar că a folosit acest răgaz pentru a-şi transfera averea evaluată la 70 de miliarde de dolari în conturi secrete din străinătate, scrie The Telegraph. Unele voci afirmă că averea lui Mubarak este plasată în bănci din străinătate, investiţii, lingouri de aur şi proprietăţi în Londra, New York, Paris şi Beverly Hills.