Bucureştiul presează Georgia, Azerbaidjan şi Ungaria pentru proiectul gazelor caspice, AGRI

Ion Ariton, ministrul economiei, va avea în cursul zilei de azi o întâlnire la Bucureşti cu ministrul industriei şi energiei din Azerbaidjan Natig Aliyev, ministrul energiei din Georgia Alexander Khetaguri şi cu ministrul dezvoltării naţionale din Ungaria, Tamas Fellegi, discuţiile urmând să fie purtate pe tema proiectului AGRI (Azerbaidjan, Georgia, România, Interconnector). La întâlnire va participa şi primul-ministru Emil Boc.

"Cel mai probabil se vor semna anumite declaraţii comune astfel încât proiectul AGRI să avanseze. Mai este posibil ca odată cu această întâlnire şi partea ungară să facă parte din compania de proiect, controlată în prezent de către companiile de petrol şi gaze care au iniţiat această investiţie, respectiv Romgaz (România), SOCAR (Azerbaidjan) şi GOGC (Georgia)", au declarat surse din Ministerul Economiei.

Proiectul AGRI a fost anunţat pentru prima dată la începutul anului trecut, de către fostul ministru al economiei Adriean Videanu. În linii mari, ideea de bază a acestei investiţii este construirea unui sistem de terminale de gaze naturale lichefiate, unu pe malul georgian al Mării Negre şi unu la Constanţa. Astfel, gazele ar urma să vină din Azerbaidjan în Georgia prin conducte, ar fi lichefiate în terminalul georgian, transportate până la terminalul românesc cu vase specializate, regazeificate la Constanţa şi injectate în sistemul de transport al gazelor naturale. Cum de anul trecut România s-a conectat cu Ungaria prin intermediul conductei Arad - Szeged, proiectul a devenit interesant şi pentru partea ungară, care deocamdată nu face parte din compania de proiect.

Potrivit celor mai recente informaţii, valoarea investiţiei ar putea fi situată între 1,2 şi 4,5 miliarde de euro, mult sub cea a unor proiecte cum este cazul South Stream sau Nabucco al căror cost se ridică la 25 miliarde de euro, respectiv 8 miliarde de euro. Mai mult, durata construirii a acestui proiect ar fi mult mai redusă, specialiştii din piaţă spunând că în trei ani de la startul lucrărilor investiţia ar putea fi gata.

Paşii concreţi care au fost anunţaţi până acum pentru realizarea AGRI au fost semnarea unei declaraţii comune de susţinere a investiţiei de către Azerbaidjan, Georgia şi România la mijlocul lunii septembrie anul trecut, urmată de înfiinţarea companiei de proiect AGRI LNG Project Company. Principalul scop al acestei companii va fi realizarea studiului de fezabilitate. Acţiunile companiei sunt deţinute în mod egal de către Romgaz (România), Socar (Azerbaidjan) şi GOGC (Georgia). Ţinând cont de posibila intrare a Ungariei în acest proiect, participaţia fiecărui acţionar ar urma să ajungă la 25%.

Deşi se bucură de sprijin politic, proiectul AGRI are mai multe puncte vulnerabile. Primul ar fi identificarea surselor de finanţare. De exemplu, Romgaz a fost obligat anul trecut să facă o donaţie de 400 de milioane de lei către bugetul de stat din banii pe care compania putea să-i folosească pentru investiţii.

La nivelul anului 2009, PIB-ul Azerbaidjanului a fost de 43,1 mld. dolari, cel al Georgiei de 10,7 mld. dolari, iar cel al României s-a ridicat la 161,5 mld. dolari, toate cele trei ţări resimţind efectele crizei.

O altă problemă ar putea fi intrarea şi ieşirea vaselor de mari dimensiuni în şi din Marea Neagră prin strâmtoarea Bosfor. Mai mult, soluţia gazelor naturale lichefiate este luată în calcul de ţări precum Spania, adică de tări care nu au acces la gaze prin conducte, pentru că preţul gazelor lichefiate este mai mare decât cel al gazelor transportate prin conducte.