Omul care a adus giganţilor telecom o amendă de 63 de milioane de euro: Mă bucur că s-a luat decizia, dar prea târziu

"Sunt fericit că a fost luată o decizie în urma anchetei împotriva Vodafone şi Orange, dar nu sunt mulţumit pentru că a fost luată după cinci ani şi pentru că am fost nevoit să închidem businessul", spune Sanjay Bhasin, indianul care a fondat Netmaster Communications, a cărui sesizare a dus la amendarea Orange şi Vodafone cu 63 de milioane de euro pentru abuz de poziţie dominantă.

Netmaster Communications era un operator care oferea servicii de telefonie fixă. Odată clienţi ai Netmaster, utilizatorii primeau un cod ce trebuia format înaintea oricărui număr de telefon, recunoscut de reţeaua celorlalţi operatori, şi redirecţionat către reţeaua Netmaster.

Bhasin susţine că în 2005 a depus două plângeri la autoritatea de reglementare în comunicaţii pe motiv că Orange şi Romtelecom îi bloca accesul la reţelele lor şi alta legată de faptul că împreună cu Vodafone practicau tarife mult mai mari decât cerea legea. Potrivit lui Bhasin, operatorii impuneau un tarif de interconectare abuziv, în condiţiile în care ei cumpărau minute de interconectare angro.

Tariful de interconectare este preţul plătit de către un operator pentru terminarea apelurilor în reţeaua altui operator. Respectiv ori de câte ori un utilizator al unei reţele realizează un apel către o altă reţea, furnizorul de servicii de telefonie al respectivului utilizator va achita un tarif de interconectare furnizorului reţelei în care se termină apelul.

"Vodafone nu a blocat niciodată accesul la reţeaua lor, dar a practicat un tarif mult mai mare decât cel stabilit de lege", spune Bhasin.

Investigaţia Consiliului Concurenţei, începută în urma sesizărilor făcute la autoritatea de reglementare în comunicaţii, pe atunci numită ANRC, a stabilit că în perioada 2004-2006 Orange şi Vodafone au practicat un tarif de interconectare pentru apelurile internaţionale mai mare decât cel stabilit de autoritatea de reglementare în comunicaţii.

Astfel, cei doi operatori practicau un tarif de 0,15-0,18 dolari pe minut, în condiţiile în care era stabilit un tarif maxim de 0,10 dolari pe minut.

"Am făcut plângerea la ANRC după ce am primit mai multe plângeri de la clienţi că nu puteau suna în reţelele Orange sau Romtelecom. Atunci am observat că unul din trei apeluri ale clienţilor noştri erau blocate", spune Bhasin. El a adăugat că au pierdut 30% dintre clienţi în perioada 2005-2006, când erau blocate accesul la reţelele operatorilor mari, fără a preciza însă numărul total al clienţilor. Netmaster Communications era deţinută în proporţie de 75% de Sanjay Bhasin şi de 25% de Alexandru Albu, care a fost şi director general al companiei. Compania a fost fondată în anul 2003, când a fost liberalizată piaţa de comunicaţii.

Potrivit ultimelor date depuse la ONRC, Netmaster, al cărei acţionar majoritar a fost indianul Sanjay Bhasin, a avut în 2007 afaceri de 2,6 milioane de euro şi un profit de 2.315 euro. Compania a fost achiziţionată în 2008 de competitorul New Com Telecomunicaţii, care şi-a vândut la rândul său baza de clienţi către RCS&RDS şi Romtelecom, pe fondul unor probleme financiare generate de recesiune. "Am vândut businessul după ce am văzut că nu se pot face astfel de afaceri în România, în condiţiile în care nu am fost lăsaţi să devenim competitori pe piaţa telecom", spune Bhasin. Pe de altă parte, în România există în prezent 52 de operatori care oferă servicii asemănătoare Netmaster, printre care Euroweb şi GTS.

Potrivit datelor care circulau în piaţă la acea vreme, companiile telecom ar fi blocat apelurile pe fondul unor suspiciuni de fraudă din partea operatorilor alternativi. Cea mai probabilă explicaţie pentru refuzul terminării apelurilor în reţelele celor trei mari operatori o reprezintă suspiciunea acestora că apelurile care tranzitează reţeaua Netmaster ar fi apeluri sosite din afara României, care erau însă "prezentate" ca apeluri provenind din România, beneficiind astfel de tarife de interconectare de aproximativ patru ori mai mici decât dacă acestea ar fi identificate ca fiind iniţiate din străinătate. Bhasin a respins acuzaţiile.

Bashin este fondatorul şi CEO-ul companiei Empire Design & Construction, fondată în 2008 şi care activează în domeniul construcţiilor. Potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, compania a încheiat 2009 cu afaceri de 171.000 de euro şi o pierdere de 230.000 de euro.

Poziţiile Orange Şi Vodafone

Orange şi Vodafone au anunţat că vor contesta în instanţă decizia Consiliului Concurenţei prin care cei doi operatori de telefonie au primit amenzi în valoare totală de 63 milioane euro pentru abuz de poziţie dominantă, pe motiv că sancţiunea este "neîntemeiată şi eronată".

"Suntem profund surprinşi de această decizie, pe care o considerăm neîntemeiată având în vedere că se bazează pe o interpretare eronată a faptelor din dosarul cauzei. Astfel, sancţiunea aplicată este nejustificată şi Orange România va contesta această decizie în instanţă", au declarat reprezentanţii Orange.

La rândul său, Vodafone România a anunţat că va contesta decizia Consiliului Concurenţei, oficialii operatorului arătându-se "surprinşi şi dezamăgiţi" de decizia instituţiei. "Suntem surprinşi şi dezamăgiţi de decizia anunţată de Consiliul Concurenţei în investigaţia privind abuzul de poziţie dominantă faţă de operatorul Netmaster Communications. Vodafone România consideră că nu a întreprins nicio acţiune care să împiedice accesul Netmaster Communications la reţeaua sa în vederea derulării traficului de apeluri internaţionale, punct de vedere exprimat şi pe parcursul investigaţiei", au anunţat reprezentanţii operatorului.

Cele mai mari amenzi date de Concurenţă

1. 147,9 milioane de lei (34,8 mil.euro) - Orange România pentru abuz de poziţie dominantă (2011).
2. 120,3 milioane de lei (28,3 mil.euro) - Vodafone România pentru abuz de poziţie dominantă (2011).
3. 103,3 milioane de lei (24,6 mil.euro) - Poşta Română pentru abuz de poziţie dominantă (2010).
4. 98 de milioane de lei (27 mil. euro) - Lafarge, Holcim, Carpatcement pentru participarea la un cartel de fixare a preţurilor (2005).
5. 83,7 milioane de lei (22,7 mil. euro) - Eli Lilly Export, A&A Medical, Mediplus Exim, Relad Pharma pentru încheierea şi punerea în practică a unei înţelegeri de împărţire a pieţei de insulină (2008).
6. 26,9 milioane de lei (7,6 mil. euro) - CFR Marfă SA pentru abuz de poziţie dominantă (2006).
7. 25,9 milioane de lei (7,3 milioane
de euro) - UPC România şi HI-FI QUADRAL pentru o înţelegere de
tip cartel, având ca obiect împărţirea
pieţei serviciilor de cablu din municipiul Timişoara; ASTRAL TELECOM şi Cablevision of Romania pentru
că au săvârşit în Bucureşti un abuz de poziţie dominantă prin impunerea de tarife majorate în mod nejustificat (2006).
8. 19,9 milioane de lei (5,6 mil. euro) - Wrigley România - Produse Zaharoase şi a distribuitorilor săi
pentru fixarea concertată, prin discount-uri, a preţurilor de revânzare şi convenirea împărţirii pieţelor de desfacere (2005).
9. 19,5 milioane de lei (5,2 milioane de euro) - BRD GSG S.A (2008).
10. 15,1 milioane de lei (4,1 milioane de euro) - Colgate Palmolive şi societăţile participante la o înţelegere privind fixarea preţului minim de vânzare (2005).