Băncile şi-au majorat datoria pe termen scurt în 2010, după un an de pauză

"Evoluţia dovedeşte că băncile au început să se refinanţeze din exterior. Tradiţional, creditele obţinute de la băncile-mamă erau mai degrabă pe termen scurt, de un an, la care apoi făceau rollover. Erau şi bănci cu linii de finanţare pe termene mai lungi, dar majoritatea erau pe termen scurt", a comentat Radu Crăciun, director de investiţii la Eureko Pensii.

În ultimul trimestru datoriile externe pe termen scurt au urcat cu570 mil. euro faţă de al treilea trimestru. "Evoluţia este determinată, în primul rând, de condiţiile din piaţa externă şi ţine, în fond, de chestiuni tehnice, putând varia de la o perioadă la alta. În plus, datoriile pe termen scurt pot fi rostogolite, mai ales în interiorul aceluiaşi grup", a spus Rozalia Pal, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank.

Totuşi, analiştii străini care criticau în 2008 România indicau tocmai nivelul ridicat al datoriei externe pe termen scurt, chiar dacă era concentrată la bănci şi companiile private. Statul a fost nevoit în primăvara lui 2009 să ia un împrumut gigant de 20 de miliarde de euro de la FMI şi Comisia Europeană pentru a "calma" investitorii străini, care se temeau că BNR nu are suficiente rezerve pentru a apăra cursul, în cazul în care finanţarea externă s-ar opri brusc. Creşterea îndatorării pe termen scurt poate să apară inclusiv pe fondul reorientării unor surse atrase pe termen lung către scadenţe mai scurte. Datoria externă pe termen lung a băncilor a urcat anul trecut cu doar 241,9 mil. euro.

Evoluţia datoriei externe a băncilor este legată de evoluţia creditării în România şi, ţinând cont de aşteptările relativ modeste pentru creşterea creditării în acest an, analiştii nu anticipează un avans semnificativ al datoriei externe a băncilor în perioada următoare. "Tendinţa va fi de creştere a apetitului de creditare, însă aceasta se va face lent, departe de boom-ul din anii 2004-2006, când finanţările au fost date cu ochii închişi şi de la băncile-mamă la subsidiare şi de la subsidiare la clienţi. Va fi o creştere mai prudentă şi datorită faptului că băncile-mamă trebuie să respecte criterii mai restrictive de solvabilitate şi lichiditate, ceea ce le va face mai precaute", a spus Crăciun.

Anul trecut băncile locale au repatriat de altfel unele credite exportate în trecut, pentru a-şi majora baza de venituri, în condiţiile în care cheltuielile cu provizioanele au urcat abrupt. Portofoliul a trebuit însă să fie finanţat, cel mai probabil metoda aleasă fiind împrumuturile intra-grup. Rozalia Pal anticipează că avansul creditării va fi corelat anul acesta cu baza resurselor interne, astfel încât raportul între credite şi depozite să rămână aproximativ constant (120%). La sfârşitul anului 2010 băncile locale aveau datorii externe totale de 22,6 mld. de euro, în creştere cu 1,2 mld. euro faţă de 2009.

Încă din primul trimestru al anului 2010 instituţiile de credit au reluat trendul de creştere a datoriei externe, după un an de pauză. Nivelul s-a menţinut însă sub vârful istoric de aproape 25 mld. euro înregistrat la sfârşitul anului 2008.

Băncile străine cu filiale pe plan local şi-au menţinut expunerile în condiţiile angajamentului luat faţă de FMI că vor menţine finanţările acordate fiicelor şi chiar vor oferi sprijin prin capitalizări dacă este cazul.

Companiile s-au împrumutat mai puţin din străinătate

În cazul companiilor datoria externă a scăzut în condiţiile în care scăderea împrumuturilor pe termen lung, cu 713 milioane de euro, a depăşit creşterea finanţărilor pe termen scurt cu 474 milioane de euro.

"Creşterea datoriei pe termen scurt pentru companii este datorată probabil revenirii comerţului internaţional, este vorba despre fluxul de creanţe între companii pentru finanţarea activităţilor curente şi susţinerea businessului lor, iar scăderea datoriei pe termen lung este probabil legată de stagnarea proiectelor de investiţii şi amânarea creditării pe termen lung", a explicat Pal. La rândul său, Radu Crăciun spune că firmele au încercat să-şi reducă cheltuielile cu dobânzile şi nu au mai luat credite.

Cum a evoluat îndatorarea statului

Îndatorarea externă s-a mutat începând din 2009 de pe traiectoria sectorului privat, la nivelul sectorului guvernamental. În consecinţă, cea mai mare ameninţare rămâne viteza de creştere a datoriei externe şi a celei publice interne în contextul menţinerii ineficienţei sectorului public.

"Datoria sectorului public a crescut, atât cea pe termen scurt, cât şi cea pe termen lung, iar accelerarea ritmului în care se acumulează necesită monitorizare în viitor. Pentru anul acesta ne aşteptăm la continuarea creşterii datoriei sectorului public, dar cu un ritm mai decelerat, odată cu rebalansarea surselor interne cu cele externe. Vedem o creştere a datoriei externe mai ales prin emisiunea de obligaţiuni pe piaţa externă", a mai spus Pal.

Datoria pe termen scurt a crescut cu 855 mil. euro, în timp ce datoria pe termen lung a urcat cu 3,7 mld. euro.