Fuziunea „amicală“ NBG-Alpha ar crea a treia mare bancă locală
Fuziunea discutată la Atena între National Bank of Greece, cea mai mare bancă elenă, şi Alpha Bank, al treilea mare creditor din Grecia, ar avea ca efect în România crearea unei bănci propulsate direct pe locul al treilea în clasamentul activelor, cu o cotă de piaţă de circa 8,5%.
Spre deosebire de ierarhia din Grecia, pe piaţa locală Alpha are operaţiuni mult mai puternice, deţinând la sfârşitul lui 2010 o cotă de piaţă de 6,24% - aproape triplă faţă de Banca Românească, subsidiara NBG.
Din consolidarea celor două afaceri ar rezulta active de aproape 30 mld. lei, care ar asigura un avans considerabil faţă de actuala ocupantă a locului al treilea, Raiffeisen, dar încă la mare distanţă faţă de locul al doilea deţinut de BRD.
Alpha Bank a venit în România încă din 1994, înfiinţând fosta Banca Bucureşti, în timp ce NBG a intrat pe piaţă de-abia în 2003, când a devenit acţionar majoritar al Băncii Româneşti, dar fără să adopte o strategie de creştere puternică. În 2007 a fost interesată de preluarea CEC, dar preţul oferit nu a fost considerat suficient.
Discuţiile despre consolidarea pieţei bancare elene s-au intensificat şi apoi au fost lăsate deoparte de mai multe ori în ultimul deceniu, însă au reapărut pe tapet în contextul crizei fără precedent cu care Grecia se confruntă de peste un an, poziţia financiară a băncilor elene fiind puternic afectată.
Vineri, Alpha Bank a anunţat pe bursa de la Atena că boardul directorilor săi s-a întrunit, a analizat propunerea "nesolicitată" a NBG şi a hotărât în "unanimitate" să o respingă. Explicaţiile invocate: incertitudinile din mediul actual şi termenii propunerii consideraţi a nu fi în beneficiul acţionarilor Alpha. Alpha a informat investitorii că în intervalul de o lună scurs de la primirea ofertei a avut discuţii "exploratorii" cu NBG, asistate de consultanţii săi fiscali şi juridici, însă concluzia a fost cea menţionată.
Decizia a fost comunicată intern vineri seara şi în cadrul Alpha Bank România, însă, potrivit informaţiilor care circulă la Atena, chestiunea nu este considerată tranşată.
Alpha primise propunerea de fuziune prin absorbţie din partea NBG pe 18 ianuarie, cea mai mare bancă avansând o rată de schimb de 8 acţiuni NBG contra 11 acţiuni Alpha, rezultând o evaluare de circa 3 mld. euro a băncii-ţintă pentru preluare.
Beneficiile invocate ale tranzacţiei ţin de crearea celei mai mari şi celei mai bine capitalizate bănci din Grecia (cu active de circa 200 mld. euro), plus lider în Europa de Sud-Est, ceea ce ar crea o valoare "semnificativă" pentru acţionari. În acelaşi timp ar genera economii de costuri şi posibilităţi de întărire a veniturilor.
Până vineri, pe piaţă circulaseră numai speculaţii, fără confirmări oficiale.
NBG susţine că este vorba despre propunerea unei fuziuni "prieteneşti". În noua entitate rezultată din fuziune statul elen ar avea o participaţie directă de 0,9%, alături de sistemul public de pensii care ar deţine 12%.
Ca şi în discuţiile precedente legate de fuziuni în sistemul bancar elen, un aspect foarte sensibil ţine de împărţirea funcţiilor de conducere. NBG îşi rezervă postul de CEO al noii bănci, în timp ce partenerilor de la Alpha le-ar reveni preşedinţia (neexecutivă) a Consiliului de Administraţie. Cele opt locuri din boardul executiv, inclusiv cel de CEO, ar urma să fie împărţite în mod egal. În rest, s-ar aplica principiul "cel mai bun candidat pentru un anumit job".
Noua bancă ar opera sub numele NBG, dar sub logo-ul Alpha, care ar urma să fie păstrat.
Autorităţile de la Atena au pledat în ultimul an pentru o consolidare bancară, iar demersul actual al NBG nu poate fi considerat întâmplător având în vedere poziţia statului în acţionariat. Pe de altă parte, statul deţine acţiuni preferenţiale şi la Alpha, ca urmare a unei scheme de speciale de furnizare de lichidităţi. Rămâne de văzut dacă NBG va plusa cu o ofertă mai atractivă.