Traian Băsescu descoperă corupţia din Ministerul de Interne: Unde pui degetul apar elemente de corupţie

Agitaţie mare ieri la prezentarea bilanţului Ministerului Administraţiei şi Internelor. Preşedintele Traian Băsescu a tunat şi a fulgerat: Ministerul de Interne este o structură coruptă, unde pui degetul iese la iveală corupţia. Preşedintele descoperă acum situaţia alarmantă din cea mai birocratică structură a Guvernului - Ministerul de Interne. Dar problema este veche, timp în care la conducerea instituţiei s-au aflat şi miniştri ai PDL, în frunte cu eminenţa cenuşie a partidului, Vasile Blaga. Cu 150.000 de oameni, între care în jur de 60.000 de poliţişti, Ministerul Administraţiei şi Internelor se află de ani buni în centrul unor afaceri scandaloase - fie că vorbim despre eliberarea permiselor auto, despre angajări ilegale sau lupta pentru controlul serviciului secret al Internelor, ochiul şi timpanul oricărui ministru de resort. Scandalul poliţiştilor corupţi de la frontiere nu este decât ultimul episod din lungul şir de ilegalităţi constatate în Ministerul de Interne.

De când preşedintele Traian Băsescu se află în fruntea statului, din 2005, schema de personal din Ministerul Administraţiei şi Internelor a crescut cu 50%, de la 104.000 de angajaţi în 2005 la 158.000 în 2010. Salariile din administraţia publică, cea care îi cuprinde şi pe o parte dintre salariaţii Ministerului Administraţiei au fost întotdeauna cu mult peste salariul mediu net pe economie - în vara trecută, când salariul mediu pe economie era de 368 de euro, în administraţie acesta avea un nivel de 537 euro. Însă, când s-a pus problema restructurărilor, cei mai vehemenţi protestatari au fost cei din Ministerul Administraţiei şi Internelor - de altfel, demisia lui Vasile Blaga, în toamna trecută, are legătură, cel puţin formal, cu protestul poliţiştilor. Ce a constatat ieri actualul ministru? Că ministerul trebuie reformat. Ce spune preşedintele Băsescu? Că structura este coruptă peste limită: "Oriunde pui degetul apar elemente de corupţie, fie că vorbim de ceea ce am văzut anul trecut la Pi-teşti, cu permisele auto, zilele acestea prin frontiere".

Dacă vorbim însă de corupţie, unul dintre cazurile cu implicări la vârf a fost acela al arestării senatorului Cătălin Voicu care are legătură cu elementele cercetate de serviciul secret al ministerului. Tot acest serviciu a fost cauza demisiei a doi miniştri PSD ai internelor, Liviu Dragnea şi Gabriel Oprea, la începutul lui 2009. În 2010 şi începutul lui 2011, scandalul s-a mutat în angajările ilegale din minister. Şefii Jandarmeriei au fost demişi şi sunt în cercetare ofiţeri superiori din MAI. Fostul şef al Poliţiei Române, Petre Tobă, ar fi ştiut ce se petrece în minister, dar a tăcut. Demisia chestorului Fătuloiu, secretar de stat în MAI, s-a produs pe fondul unui scandal de corupţie. Corupţia din vămi este doar ultimul episod din lunga epopee a scandalurilor de la Interne.

Unde ne aflăm acum?

Este nevoie de o evaluare la sânge, susţine Traian Băsescu: "Orice numire cu sprijin politic la conducerea inspectoratelor judeţene de poliţie nu face decât să vă decredibilizeze. (...) Este greu pentru un şef de inspectorat judeţean să se impună (...) când el profesional este şubred şi se ştie că a fost numit cu sprijinul partidului X şi va pleca odată ce acel partid va pleca de la guvernare".

Şeful statului mai susţine că privind harta României, se vede de la mare distanţă unde Poliţia este tolerantă cu grupurile de crimă organizată: "Nu avem şanse dacă nu se construieşte un concept de colaborare a Poliţiei locale şi MAI, nu avem şanse dacă în fiecare an venim cu promoţii întregi fără ca în interiorul aparatului existent să facem necesara curăţenie".

"Luând harta se vede de la mare distanţă unde Poliţia este tolerantă cu grupurile de crimă organizată, de romi sau de români. Vă pot enumera judeţele unde Poliţia trebuie să fie mai atentă cu ce se întâmplă acolo. Cred că trebuie să vă menţineţi priorităţile şi ele nu trebuie să fie doar declarative. Siguranţa cetăţeanului. În regulă. Luptăm pentru ea, luptaţi pentru ea. Lupta împotriva evaziunii fiscale, luptaţi pentru ea în noul cadru. Lupta împotriva crimei organizate. Am mai cerut-o, o cer din nou: vreau să pulverizati grupurile de crimă organizată de la nivel judeţean şi de la nivel naţional, dacă există. Vreau să ştiu că aţi demontat toate aceste grupări ale ticăloşiei şi vreau să contribuiţi la a se afla către ce zone se duce protecţia acestor grupuri", a susţinut Traian Băsescu.

Nu este însă destul de târziu un asemenea îndemn venit de la un preşedinte aflat în fruntea statului de şapte ani?

În faţa valului de critici, Traian Igaş, ministrul de resort, promite reforme, aşa cum o face şi şeful Guvernului, Emil Boc.

"Aştept în Guvern să văd cu ce propunere vine (Traian Igaş - n. red.) şi, dacă va fi nevoie, voi interveni peste ea", a spus Boc, citat de Mediafax, întrebat dacă a stabilit o dată până la care Traian Igaş să prezinte un plan de restructurare a ministerului.

Întrebat în legătură cu afirmaţiile şefului statului că de 20 de ani Ministerul de Interne nu a fost restructurat, premierul a arătat că sunt două ministere restante care nu şi-au făcut restructurarea: Ministerul de Interne şi Ministerul Finanţelor.

"Sunt două ministere restante care nu şi-au făcut restructurarea: Ministerul Finanţelor şi Ministerul de Interne. Am spus-o direct, cu subiect şi predicat, şi, evident, am solicitat miniştrilor să apese pe acceleraţie pentru finalizarea procesului de restructurare şi modernizare la cele două ministere. Le-am spus-o direct, acolo, la bilanţ (bilanţul Ministerului de Interne - n.r.)", a arătat Boc.

Potrivit lui Igaş, obiectivul principal în acest an este regândirea conceptului de ordine şi siguranţă publică, strâns legat de modernizarea structurilor MAI.

"Procesul de modernizare a ministerului va fi intensificat în anul 2011, astfel încât la final să se ajungă la un sistem suplu şi eficient, adaptat la cerinţele Uniunii Europene şi la nevoile cetăţeanului. Obiectivul principal în acest an este redefinirea conceptului de siguranţă a cetăţeanului. Regândirea acestui concept de siguranţă a cetăţeanului este în strânsă legătură cu procesul de modernizare a inspectoratelor generale şi structurilor subordonate."

Încrederea în MAI, la cele mai joase cote din istorie

Potrivit lui Igaş, sunt foarte multe structuri în MAI care fac acelaşi lucru, respectiv gestionează ordinea şi siguranţa publică: Jandarmeria, Poliţia Română, Poliţia Locală.

Igaş admite că încrederea cetăţeanului în structurile MAI este la cele mai scăzute cote din istorie, în contextul în care pentru a-şi desfăşura misiunile angajaţii MAI au nevoie de sprijinul oamenilor.

El aduce în discuţie şi birocraţia din MAI. Potrivit ministrului de resort, media europeană a cadrelor de ordine publică este de 300 de lucrători la 100.000 de locuitori, pe când România are, cu tot cu Poliţia Locală, aproximativ 500 de lucrători la 100.000 de persoane.

Igaş dă asigurări că noul concept de ordine publică va elimina paralelismele din executarea misiunilor şi va crea mecanismele necesare pentru asigurarea unei legături permanente cu comunitatea prin desemnarea de poliţişti cu atribuţii exprese în cunoaşterea permanentă a modificărilor survenite în situaţia operativă de pe raza de competenţă.

De asemenea, ministrul spune că ar creşte performanţa dispozitivelor de ordine şi siguranţă publică prin acţiunea în sistem integrat.

"Vor fi diminuate efectivele de jandarmi destinate pazei prin reducerea numărului obiectivelor în pază şi transferul în stradă al centrului de greutate al activităţii poliţiei şi jandarmeriei, scopul fiind îmbunătăţirea siguranţei stradale şi relaţiei cetăţean-poliţist. Va creşte, în acest fel, ponderea unităţilor destinate asigurării şi restabilirii ordinii publice în structura de forţe a Jandarmeriei Române", a spune Igaş.

Ce va ieşi însă din această restructurare se va vedea abia când ea va fi pusă în practică.

Cum este posibil ca 14% din poliţiştii de frontieră să fie sub arest, iar şefii lor să rămână încă în funcţii?

Numărul poliţiştilor de frontieră aduşi la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) în ultima lună din vămile de la graniţele cu Moldova, Ucraina şi Serbia a ajuns la 185 (unii sunt arestaţi pentru 29 de zile, alţii au fost reţinuţi doar pentru 24 de ore, cu limitarea posibilităţii de deplasare), dar nimeni nu a pus problema ce se întâmplă cu şefii lor de la Bucureşti, sub ochii cărora se petrec aceste lucruri.

Pe statul de plată al Poliţiei de Frontieră se aflau, la finele lui decembrie trecut, potrivit datelor Ministerului de Interne, 1.346 de inspectori, directori, ofiţeri şi agenţi ai Poliţiei de Frontieră. 13,7% dintre ei sunt cercetaţi - 185 din 1.346. Spre comparaţie, doar 29 de vameşi au fost arestaţi în acelaşi interval de timp. Tunurile au fost puse pe Administraţia Vămilor, aflată în subordinea ANAF. Şefii Poliţiei de Frontieră, chestorul principal Ioan Buda, chestorul de poliţie Mihai Brătan şi comisarul-şef de poliţie Mihai Ivănescu nu au scos în această perioadă niciun cuvânt şi nu au oferit nicio explicaţie.

În vreme ce la nivelul Ministerului de Interne tăcerea este desăvârşită, la nivelul ANAF au început disculpările. Preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, a susţinut ieri că niciunul dintre vameşii anchetaţi de DNA în dosarele vămilor nu a fost angajat în timpul mandatului său. Blejnar mai are o justificare: din toate persoanele arestate preventiv în dosarele vămilor, doar 15% sunt vameşi, restul fiind poliţişti de frontieră şi contrabandişti.

Blejnar nu crede, după cum singur afirmă, în externalizarea serviciilor vamale. Oricum, vameşii cercetaţi au fost suspendaţi din funcţie, însă nu pot fi concediaţi până la finalizarea anchetelor.