Isărescu: Stimularea consumului este o idee proastă. Şi cum să crească economia? Cum comentaţi?
Antreprenorii, managerii de companii şi bancherii care văd în stimularea consumului soluţia prin care economia ar putea fi scoasă din criză au o "idee proastă", după cum spune Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
După doi ani de cădere a PIB,
el afirmă că românii nu trebuie să se apuce să mai şi consume, aşa
cum îi îndemna mai deunăzi premierul Emil Boc, ci să muncească. "Să
stimulăm consumul ca să avem creştere economică nu pot să o calific
decât ca pe o idee proastă.
Nu putem să o punem în practică.
Românii trebuie să fie lăsaţi şi stimulaţi să muncească", a spus
ieri şeful BNR. Nimeni nu-şi doreşte un consum sălbatic care să
ducă din nou la creşterea explozivă a importurilor. Nimeni nu-şi
doreşte consum pe seama majorării salariilor din sectorul bugetar
şi a pensiilor.
Care ar fi atunci soluţiile
sănătoase? Investiţiile străine, dar şi acelea să nu meargă în
malluri, şi fondurile europene. Investiţiile nu mai vin de când cu
criza, iar România se dovedeşte complet incapabilă să atragă banii
de la UE. Înseamnă că e condamnată să nu iasă din criză
într-un mod sănătos?
"În 2010 n-am fost în stare să
stimulăm investiţiile şi nici să atragem fonduri de la UE, dar cred
că în acest moment ne-a ajuns cuţitul la os şi am înţeles că
aceasta este singura cale. Întâi să producem şi pe urmă să
consumăm", spune Sebastian Vlădescu, fost ministru al finanţelor.
De când a început criza în
România, numeroşi antreprenori, manageri şi bancheri vorbesc despre
încurajarea consumului privat ca soluţie a relansării economiei,
însă guvernatorul BNR Mugur Isărescu a afirmat ieri că aceasta
este "o idee periculoasă", invocând tentaţia partidelor politice de
a se lansa în pomeni electorale.
"Mi se pare nefezabilă, dar şi
periculoasă chiar, repetarea aproape excesivă că nu avem creştere
economică pentru că nu stimulăm consumul. Păi, cum să stimulăm
dacă noi am avut un consum mult mai mare, cu 14% mai mare decât
producţia internă", a declarat Isărescu.
Şi totuşi, dincolo de discuţia
politică, importanţa revenirii consumului şi mai ales a încrederii
cumpărătorilor este primul subiect adus în discuţie de numeroşi
executivi români din producţie şi comerţ.
Mihai Georgescu, şeful
producătorului Wrigley România, o companie care "se află în toate
locurile în care banii schimbă mâinile", dădea un verdict
categoric: "Nu cred că vom putea avea o creştere economică
semnificativă pe termen lung dacă nu se rezolvă problema
consumului". Despre încredere vorbeşte şi Duşan Wilms, şeful Metro
Cash & Carry şi cel mai puternic executiv român din comerţ,
care crede că revenirea retailului şi a economiei stă în mâinile
consumului.
În urmă cu doi ani, când criza de-abia îşi arăta colţii, guvernatorul BNR vedea un motiv de confort în faptul că "nu suntem aşa dependenţi de exporturi" şi prevestea revenirea pe creştere, dar astăzi pledează pentru stimularea producţiei de export.
Chiar şi în prima parte a lui 2009 Isărescu vorbea despre "soft landing", făcea pariuri pe revenirea economiei pe creştere, iar politica monetară a BNR a fost ca atare, cu implicaţiile de rigoare, la nivelul costului creditelor.
Ce spunea în mai 2009? "Cred în continuare că vom avea un «V» al recesiunii şi cred în acelaşi timp că punctul minim a fost atins în primul trimestru (...) Nu suntem aşa dependenţi de exporturi şi avem loc de îmbunătăţire şi de creştere pe partea de agricultură." Şi care era la acel moment reţeta sa pentru revenirea economiei: "încredere, încredere şi încredere".
Care sunt soluţiile corecte?
După doi ani în care economia s-a scufundat în recesiune şi a ajuns să se bazeze tocmai pe exporturi, agricultura n-a ajutat prea mult, iar încrederea s-a topit, reţeta arată complet altfel, chiar dacă are tot "trei" ingrediente: "stimularea muncii, stimularea muncii, stimularea muncii".
Dar pentru cine să muncească românii şi pe ce bani? Antreprenorii nu au desfacere şi închid fabrici şi fac concedieri. Pentru că nu mai au lichidităţi, iar activitatea de creditare a băncilor rămâne pe scădere, inclusiv din cauza dobânzilor care au rămas mult timp la niveluri ridicate şi au sufocat capacitatea de rambursare a debitorilor.
Fiecare sondaj lunar realizat de BNR în economie indică "insuficienţa cererii" drept principal obstacol invocat de manageri pentru afacerile companiilor. Comunicatul din 3 februarie al Consiliului de Administraţie al BNR remarcă "persistenţa deficitului de cerere". Şi totuşi românii ar trebui să muncească, nu să consume. Poate în străinătate, pentru că sondajul realizat în ianuarie de Institutul Naţional de Statistică indică intenţii de reducere a numărului de salariaţi în perioada ianuarie-martie în absolut toate sectoarele: industria prelucrătoare, construcţii, comerţ cu amănuntul şi servicii. În perioada octombrie 2009 - octombrie 2010 numărul salariaţilor din industrie a scăzut cu aproape 100.000. Şi totuşi Isărescu se teme că românii s-ar putea deda unui consum dăunător sănătăţii indicatorilor macroeconomici.
Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). numai anul trecut, în perioada ianuarie - septembrie, peste 100.000 de români s-au angajat în străinătate, majoritatea în Germania - o economie care funcţionează cu motoarele turate.
Dacă nu prin consum, atunci cum? Şi când?
BNR luptă cu inflaţia şi ca atare a fost în permanenţă prudentă cu reducerea dobânzii - îngheţată la 6,25% din mai 2010. Şi totuşi BNR a ratat ţinta de inflaţie şi în 2008, şi în 2009, şi în 2010. Cu toate circumstanţele speciale, a ratat-o chiar dacă dobânda a fost ţinută sus, numai că în acelaşi timp sectorul privat a fost sufocat de preţul mare al creditelor. Rezultatul: nici ţintele de inflaţie n-au fost atinse, încrederea în atingerea ţintelor viitoare este pe măsură şi nici economia n-a fost ajutată să scurteze recesiunea, ba dimpotrivă.
Ce ar fi de făcut astăzi în opinia lui Isărescu? Investiţii şi creare de locuri de muncă, vine răspunsul. Cine să investească, pentru că străinii nu se grăbesc? Şi din ce? La sfârşitul lunii ianuarie 2011 creditul privat în lei - despre care BNR zicea că ar vrea să fie încurajat de bănci - a ajuns la o scădere anuală record de 10,5% în termeni reali. România nu a fost foarte atractivă pentru nerezidenţi în 2010, investiţiile străine directe scăzând cu aproximativ 25% faţă de 2009, iar semnalele pentru 2011 nu sunt favorabile.
Dar de care consum se teme Isărescu? Piaţa electronicelor şi electrocasnicelor a scăzut în 2010 cu 15% faţă de 2009. Vânzările cu amănuntul au scăzut în decembrie 2010 - "luna cadourilor" - cu 7,2% faţă de aceeaşi lună din 2009. Hochland România, cel mai mare producător local de brânzeturi, crede că şi în următoarele luni tendinţa de scădere a consumului va marca piaţa de profil. Cu 15 magazine în plus faţă de 2008, Carrefour - cel mai mare operator local de hipermarketuri - nu a reuşit nici în 2010 să egaleze vânzările din 2008.
Şi totuşi alţii cresc pe seama consumului. Economia SUA a accelerat în trimestrul IV din 2010 până la o creştere de 3,2% în contextul majorării vânzărilor finale cu 7,1%.
Adevărata revenire a economiei trebuie să aibă la bază investiţiile şi atragerea fondurilor europene, spune profesorul de economie Daniel Dăianu. Dar Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, tocmai a afirmat ieri că România a absorbit până la finele anului trecut 1,9 miliarde euro din fondurile structurale puse la dispoziţie de UE, cu excepţia agriculturii, reprezentând doar 10% din totalul disponibil în programul 2007-2013. Înseamnă că economia este condamnată să nu-şi revină? "Pentru 2011 şi 2012 nu are de unde să existe creştere dacă nu există consum. Trebuie să fim realişti, următorii doi ani vor fi în linie cu 2010, iar revenirea se poate face prin întoarcerea la consumul intern ca măsură de creştere economică", afirma în decembrie 2010 Dan Ostahie, directorul general al Altex, unul dintre cei mai mari retaileri. Mişu Negriţoiu, directorul general al ING, consideră că exporturile sunt importante, dar nu vor fi "forţa de relansare". "Dezvoltarea economiei va sta tot pe consumul intern, iar problema relansării consumului ţine de încredere, de încrederea oamenilor în veniturile viitoare."
Dumitru, Raiffeisen: Nu trebuie să hulim consumul, dar să fie un consum sănătos
România nu are prea multe surse la dispoziţie pentru a finanţa o creştere economică sustenabilă, exceptând fondurile europene, unde până acum evoluţia a fost dezamăgitoare. Aceasta este una dintre concluziile analiştilor şi bancherilor prezenţi la dezbaterea de la BNR cu tema "De unde ar putea veni creşterea economică şi în ce condiţii".
Nicolaie Chideşciuc, economistul-şef al ING Bank, a amintit că gradul de economisire internă este redus, astfel că tot resursele externe sunt necesare pentru dezvoltare. "Resursele interne sunt limitate. Orice ţară în procesul de dezvoltare pentru a se putea dezvolta rapid are nevoie de resurse externe. Cu excepţia fondurilor europene nu avem prea multe surse pentru a finanţa creşterea economică sustenabilă. Fondurile UE sunt o sursă foarte importantă pe care nu trebuie să o ignorăm."
Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, a spus că proiectele depuse pentru fonduri UE au o valoare totală estimată de 40 mld. euro, din care s-au contractat 7.000 de proiecte, estimate la 15 mld. euro, şi s-au semnat numai 5.000 de proiecte, de circa 10 mld. euro.
Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, a spus că este importantă reluarea creşterii economice, dar nu în orice condiţii.
"Este nevoie de o reluare a creşterii economice pe baze sănătoase, care să nu mai creeze dezechilibre externe. Avem nevoie şi de creştere de consum, şi de investiţii, dar important este să nu fetişizăm. Creşterea de consum trebuie să fie ancorată în oferta internă, să nu fie ancorată în importuri. Avem nevoie de o creştere economică mai echilibrată, care să nu fie bazată numai pe consum ca înainte de criză, ci şi pe investiţii, şi pe exporturi. Nu trebuie să hulim consumul, dar trebuie să fie un consum sănătos", a spus Dumitru.
Florian Libocor, economistul-şef al BRD-SocGen, a susţinut ideea că nu este repetabilă situaţia evoluţiei României din anii premergători crizei, când creşterea economică s-a bazat preponderent pe consum realizat pe datorie. "De unde putem să avem creştere economică? În modul cel mai frumos ar fi să vină din exporturi, dar trebuie să şi producem. Dacă nu producem, nu exportăm. Dar, oricât ne-am abţine de la consum, tot va exista un necesar de consum."