Băsescu primeşte felicitări pentru cum a gestionat criza economică, dar care nu se mai termină

Confruntaţi cu un val de nemulţumiri şi critici atât din partea populaţiei, cât şi din cea a mediului de afaceri pentru modul în care au gestionat criza economică, Guvernul şi preşedintele Traian Băsescu primesc o încurajare diplomatică din partea lui Herman van Rompuy, preşedintele Uniunii Europene (UE fiind unul dintre cei mai importanţi creditori ai României): În plină criză financiară la nivel global România a reuşit, cu ajutorul FMI şi UE să-şi stabilizeze economia şi să-şi consolideze finanţele publice.

Aflat ieri la Bucureşti pentru a doua oară de la preluarea mandatului de preşedinte al Consiliului European (şefii de state şi de guverne din UE), în noiembrie 2009, Rompuy a susţinut, după o întrevedere cu preşedintele Traian Băsescu, că Bucureştiul a respectat programul comun semnat cu FMI şi UE, reuşind astfel să aducă economia pe un trend pozitiv.

"A stabilizat economia, a consolidat finanţele publice şi a conservat o stabilitate a sistemului financiar, asta în plină criză financiară la nivel global. De asemenea, a consolidat cadrul politicilor macroeconomice, legea responsabilităţii fiscale şi cea a salariilor unitare, a permis şi va continua să permită păstrarea unor finanţe publice pe o cale durabilă şi vor menţine deficitul public în limita celor 3% din PIB până în 2012", a comentat Rompuy situaţia României.

Uniunea Europeană, prin braţul ei executiv, Comisia Europeană, a participat, alături de FMI, la cel mai mare împrumut contractat vrodată de România. La pachetul financiar acordat României de aproape 20 mld. euro, Comisia Europeană a participat cu 6,5 mld. euro.

Acest împrumut record nu a ajutat însă România să-şi revină din criză. În 2009, căderea economică a fost de 7,2%, iar în 2010 de 1,2% - mai mică decât se anticipa în vară, când se preconiza o contracţie de aproape 2%. Scăderea nu fusese totuşi anticipată la începutul anului 2010, când, în baza cifrelor agreate de FMI şi Comisia Europeană, atât Guvernul, cât şi BNR vedeau o creştere economică de 1,5%. Turbulenţele din flancul sudic al UE au lovit şi România care s-a văzut obligată să scadă salariile şi să majoreze TVA, anulând orice speranţă de creştere economică în 2010. Totuşi, T4 a înregistrat o creştere de 0,1%, nici ea anticipată, dar importantă pentru semnalul pe care îl dă pieţelor.

Guvernul României, dar şi FMI şi Comisia Europeană mizează în 2011 pe o creştere economică de 1,5%. Răstimp de doi ani, România a înghiţit pilula amară a FMI şi a început restructurarea dură a sectorului public şi o consolidare a finanţelor statului.

"Vreau să salut implementarea foarte viguroasă a programului comun cu UE şi cu FMI de către România. Eforturile făcute de ţara dumneavoastră, domnule preşedinte, au contribuit la stabilizarea situaţiei şi sunt încântat că România a reuşit să treacă pe o tendinţă pozitivă din punctul de vedere economic, pentru că FMI aşteaptă o creştere de 1,5% din PIB în 2011 şi apoi una de 4,5% din PIB în 2012", a declarat preşedintele UE după întâlnirea cu Traian Băsescu.

În urmă cu două săptămâni, Traian Băsescu a anunţat că România renunţă să mai tragă ultima tranşă din acordul cu FMI, de un miliard de euro, argumentând că BNR are acum suficienţi bani pentru a păstra echilibrul pe pieţe, iar băncile care activează în România sunt solide. "Suntem în afara riscurilor de derapaj economic", a declarat preşedintele.

Actualul acord de tip stand-by se va încheia în aprilie, dar luna viitoare România va semna un nou acord pe 2 ani cu FMI şi Comisia Europeană de tip preventiv. Noul acord este în valoare de 5 mld. euro (3,6 mld. euro de la FMI şi 1,4 mld. euro de la Comisie). Banii nu vor fi atraşi de România, ei vor fi ţinuţi la dispoziţia Bucureştiului, iar pentru ei nu va fi plătit comision.

Ţinta de deficit bugetar pentru 2011 din noul acord este de 4,4%, iar pentru 2012 de 3%.

"Ştim că aceste eforturi nu sunt întotdeauna populare, însă sunt necesare pentru prosperitatea viitoare", a afirmat Rompuy.