Cursul euro coboară la cel mai scăzut nivel din iunie 2010

Autor: Liviu Chiru 27.02.2011

Leul a atins un nou maxim al ultimelor opt luni faţă de euro, reuşind vineri să şteargă întreaga depreciere din ziua precedentă, pe fondul sentimentului pozitiv al investitorilor internaţionali faţă de regiune.

BNR a calculat vineri un curs de 4,2139 lei pentru un euro, cu 1,92 bani, sau 0,45%, sub nivelul precedent. Dolarul a pierdut 1,3 bani, coborând la 3,0580 lei. De data aceasta, aprecierea leului a fost corelată cu evoluţia celorlalte monede din regiune, care au câştigat de asemenea teren în faţa euro. Pe piaţa valutară interbancară euro a început şedinţa de tranzacţionare de vineri la 4,2313 lei, după care a coborât la 4,2115 lei. Ulterior cotaţiile s-au stabilizat deasupra acestui nivel.

"Spargerea nivelului anterior de suport de 4,2250 lei pentru un euro deschide calea înspre testarea nivelului de 4,21 lei pentru un euro şi pe fondul creşterii apetitului pentru risc al jucătorilor străini", a comentat dealerul unei bănci locale.

Zlotul polonez a câştigat vineri 0,6% în faţa euro la cursul calculat de Banca Centrală Europeană (BCE), în timp ce forintul maghiar a înregistrat un plus de 0,2%. Leul a urcat cu 0,5%, la 4,2125 lei/euro. BCE culege individual cotaţiile de pe pieţele valutare, iar la Bucureşti preluarea informaţiilor se face mai târziu faţă de ora la care BNR calculează cursul oficial. În prima parte a săptămânii trecute leul evolua în sens opus monedelor de pe pieţele vecine, care pierdeau teren în faţa euro, ceea ce a alimentat speculaţii privind presupuse intervenţii discrete ale BNR.

Pe piaţa monetară dobânzile la plasamentele pe o zi au rămas la 5,5%-6% pe an, unde urcaseră la jumătatea săptămânii trecute, după ce stagnaseră mult timp la niveluri foarte scăzute, de 2%-3% pe an. În schimb, dobânzile pentru scandeţele mai lungi de şase luni au fost relativ stabile, la 5,9%-6,7% pe an.

"Presupusele intervenţii pe piaţa valutară din şedintele recente sugerează faptul că ratele de dobândă pe termen scurt s-ar putea confrunta cu presiuni ascendente, mai ales că ne aflăm la începutul perioadei de constituire a rezervelor minime obligaţorii", comentează analiştii ING Bank. Pe de altă parte, şi Ministerul Finanţelor s-a împrumutat agresiv de la începutul anului, iar banii se reîntorc în sistem cu o anumită întârziere, pe măsură ce statul face plăţile către furnizori sau către angajaţi şi pensionari.