Bancherii au transformat creditele de consum negarantate în împrumuturi ipotecare pentru a fi acoperiţi mai bine
Bancherii au intrat anul trecut într-un război steril al refinanţărilor, al cărui singur efect a fost îmbunătăţirea acoperirii cu garanţii, multe credite de consum fiind comasate în împrumuturi mari cu ipotecă, însă nu au fost pompate sume suplimentare către clientelă.
Creditul de consum fără garanţii a fost cel mai afectat de îngheţarea creditării şi a înregistrat o scădere de două cifre, în timp ce ipotecare au fost ţinute pe linia de plutire de vânzările de împrumuturi garantate de stat.
Soldul împrumuturilor acordate populaţiei a înregistrat o scădere în termeni reali cu 5,6% anul trecut şi a atins 102 miliarde lei (circa 24 mil. euro) la sfârşitul lunii decembrie, iar declinul s-a accentuat comparativ cu un minus de doar 3,6% în 2009. Scăderea s-a datorat în principal restrângerii creditului de consum, care s-a prăbuşit cu 18% în termeni reali, până la 64 miliarde lei.
"Tendinţa de scădere a creditelor de consum s-a accentuat în a doua jumătate a anului datorită intensificării ritmului de scădere a venitului disponibil al populaţiei ca urmare a ajustării cu 25% a salariilor din sectorul public începând cu luna iulie", notează autorii ultimului buletin lunar publicat de BNR.
Creditul pentru populaţie nu a înregistrat un declin mai accentuat doar datorită creşterii cu peste 10% a împrumuturilor ipotecare, susţinute în prima jumătate a anului de vânzările prin programul guvernamental Prima casă.
Totodată, consideră analiştii BNR, avansul ipotecarelor a fost susţinut de relaxarea condiţiilor de creditare şi de creşterea competiţiei între bănci. Totodată, pe partea de credite ipotecare băncile au intrat în a doua jumătate a anului trecut într-un război al refinanţărilor, care a făcut ca portofoliile se se mute dintr-o parte în alta, fără însă ca prea mulţi clienţi să acceseze finanţări noi.
Bancherii au planuri de vânzări mai mari pentru anul acesta având în vedere preconizata ieşire din recesiune a economiei şi încearcă să atragă mai mulţi clienţi la credite, inclusiv prin reduceri de dobânzi şi comisioane.
"Datorită lichidităţii crescute din piaţă ne orientăm şi către creditul de consum şi comparativ cu anii trecuţi în ianuarie şi februarie am văzut primele semne de revenire a activităţii. Aşteptările noastre sunt ca situaţia să-şi revină în lunile următoare. Ceea ce ne încurajează este faptul că gradul de default al creditelor acordate în ultimii doi ani este foarte scăzut", comentează Gabriel Creţu, directorul de reţea şi vânzări al OTP Bank.
Din datele agregate la nivelul întregii pieţe reiese o stagnare a creditului privat în prima lună din acest an, dar bancherii spun că nici nu se aşteptau la o revenire rapidă în lunile de iarnă.
Anul trecut împrumuturile acordate companiilor au scăzut doar marginal cu circa 0,4% în termeni reali.
Soldul creditelor pentru companii s-a majorat în termeni nominali cu aproximativ 7,5 miliarde lei, până la 105 miliarde lei, creştere care nu a putut acoperi însă rata inflaţiei de aproape 8% în 2010.
Pe tipuri de monedă, cel mai afectat a fost soldul creditului în lei, care cuprinde în cea mai mare parte împrumuturi de consum fără garanţii unde scăderea reală a fost de 10%, la 77 miliarde lei.
Astfel ponderea împrumuturilor în monedă naţională în total credit de consum a scăzut cu peste opt puncte procentuale, până la 41,3%. Pe segmentul creditelor ipotecare, împrumuturile în lei au o pondere de doar 5,5%, clienţii preferând finanţările în valută datorită dobânzilor mai mici.
"Creditul în valută a continuat să-şi consolideze ponderea în total credit neguvernamental (până la 63%), în condiţiile în care dinamica anuală a acestuia s-a menţinut în teritoriul pozitiv pe parcursul întregului an", precizează analiştii BNR.
Băncile au susţinut în continuare creditarea în monedă străină din surse externe, în condiţiile în care economiile în valută ale populaţiei şi companiilor s-au diminuat pe parcursul anului trecut, ajungând să acopere doar 60% şi respectiv 33% din soldul împrumuturilor acordate celor două tipuri de clientelă. Doar depozitele în lei atrase de la populaţie depăşesc finanţările în monedă naţională acordate clienţilor individuali.
Din perspectiva termenului de acordare a împrumuturilor, restrângerea creditării s-a simţit mai ales în cazul finanţărilor pe termen scurt, ponderea acestora în soldul total al creditului neguvernamental coborând cu un punct procentual, până la 22%, în timp ce creditele pe termen lung au ajuns să însumeze aproape 58% din total.
Deşi creditele garantate cu scadenţe lungi reprezintă peste jumătate din portofolii, bancherii nu au reuşit să atragă în aceeaşi proporţie şi resurse pe termen mediu şi lung de la clientelă, care şi-a menţinut în continuare preferinţa pentru plasamente lichide, în principal depozite cu scadenţa între una şi trei luni.
"Se remarcă o discrepanţă între maturităţile surselor de finanţare, preponderent depozite pe termen scurt, şi scadenţa creditelor acordate, majoritar pe termen lung", se mai arată în buletinul BNR. Creditele pe termen lung au crescut anul trecut doar în cazul clienţilor individuali, în timp ce pe segmentul corporate s-a înregistrat o scădere datorată aversiunii faţă de risc a companiilor şi a băncilor. Principalele sectoare afectate de reticenţa bancherilor în a acorda finanţări au fost contrucţiile, imobiliarele, comerţul şi turismul.
Apetitul scăzut al băncilor în a credita economia reală s-a reflectat într-o creştere a portofoliilor de titluri de stat. Astfel, creditul guvernamental a crescut cu aproape 32% pe parcursul anului trecut şi a ajuns la 61,6 miliarde lei în decembrie 2010.