Isărescu: Mişcările mici de curs nu ar trebui să se vadă în preţuri

Reacţia guvernatorului vine într-un moment în care analiştii apreciază că BNR vinde valută pe piaţa interbancară pentru a aprecia leul, tocmai în încercarea de a contracara presiunile inflaţioniste aduse de scumpirea petrolului şi alimentelor pe bursele internaţionale. Leul s-a apreciat în acest an cu 1,3% în raport cu euro, ajungând la cel mai bun nivel din ultimele nouă luni.

"Modificări de 1-2% ale cursului nu ar trebui să se vadă imediat în preţuri. Cred că preţurile din România vor ajunge să aibă o mult mai mare independenţă faţă de evoluţiile din exterior", a declarat Isărescu la ceremonia de primire a Legiunii de Onoare din partea preşedintelui Franţei, organizată la Ambasada Franţei din Bucureşti.

Întrebat dacă aprecierea leului este justificată de fundamentele economice, Isărescu a răspuns că modificări de până la 3-4% ale cursului nu trebuie băgate în seamă. Banda indicată de guvernator este însă destul de largă. Plecând de la nivelul de 4,26 lei/euro, consemnat la sfârşitul anului trecut, o bandă de plus/minus 4% ar corespunde unui interval de 4-4,4 lei pentru un euro. Aceasta este de altfel banda în care a evoluat cursul de la începutul anului 2009 şi până în prezent.

Totodată, el a arătat că aprecierea leului cel mult mai temperează anticipaţiile conform cărora moneda naţională s-ar deprecia sau descurajează persoanele care "tendenţios" vorbeau despre depreciere ca justificare pentru creşterea preţurilor.

Experienţa anilor trecuţi a arătat că mişcările de curs se transmit foarte rapid în preţuri când leul se depreciază, iar comercianţii şi populaţia se aşteaptă la o accelerare a inflaţiei.

În schimb, scăderile de curs se văd în preţuri cu un decalaj mai mare.

Aprecierea leului rămâne însă una dintre puţinele pârghii pe care BNR le mai are la dispoziţie pentru a contracara presiunea pusă de preţurile externe, în condiţiile în care inflaţia a depăşit ţinta în fiecare din ultimii patru ani, deşi politica monetară a fost restrictivă.

În timp ce pe plan local oamenii de afaceri şi unii analişti afirmă că BNR ar trebui să folosească cu mai mult curaj politica monetară pentru a susţine ieşirea economiei dintr-o recesiune care s-a prelungit mai bine de doi ani, ambasadorul Franţei a remarcat că banca centrală a reuşit să evite o criză financiară.

"BNR a exercitat şi exercită un control vigilent asupra sectorului bancar, gestionând în mod funcţional rezervele minime obligatorii ale băncilor, atât în cantitate, cât şi în calitate, ceea ce a permis menţinerea în cursul crizei a lichidităţii pieţei interbancare. Mulţumită acestei politici inspirate, România nu a cunoscut criza financiară, spre deosebire de alte ţări", a spus Henri Paul, ambasadorul Franţei la Bucureşti.

El a ţinut să sublinieze de asemenea modul pragmatic în care BNR gestionează dobânda sa de politică monetară pentru a stimula băncile să-şi diminueze dobânzile şi să înlesnească finanţarea economiei.

"Criza financiară şi economică, pe care nu am depăşit-o încă, trebuie să ne deschidă cu adevărat ochii: creşterea de mâine nu poate fi construită pe aceleaşi baze ca acelea pe care s-a construit creşterea din trecut", a comentat Henri Paul. El a adăugat că "pieţele nu pot face legea" şi că este necesară o supraveghere a acestora "pentru a evita excesele şi a preveni vulnerabilităţile" identificate pe perioada crizei.