Inflaţia răbufneşte şi anulează şansele de scădere a dobânzii

Autori: Voican Razvan , Mihaela Claudia Medrega 10.03.2011

Scumpirea alimentelor, atât de vizibilă pe bonurile de casă, i-a luat prin surprindere pe BNR şi pe analişti.



Adio scăderi ale dobânzii BNR până la sfârşitul anului, dobânzile la lei vor creşte, inclusiv pentru Ministerul Finanţelor, iar leul va continua să se întărească în raport cu euro pentru că banca centrală va încerca să tempereze preţurile mărfurilor din import - sunt principalele efecte anticipate de analişti după surpriza negativă produsă de inflaţia din februarie, când rata anuală a sărit brusc de la 6,9% la 7,6%.

Chiar dacă era vizibilă atât pe bonurile emise în supermarketuri, cât şi la tarabele din piaţă, scumpirea alimentelor cu 1,8% lună la lună calculată de Statistică a reprezentat o mare surpriză şi pentru analişti, şi pentru BNR. Preţul cartofilor a sărit cu peste 10% în februarie, făina s-a scumpit cu 2%, uleiul cu 2,7%, iar pâinea cu 2,3%, în timp ce preţul laptelui a urcat cu 2,4%.

Potrivit calculelor ZF pe baza preţurilor culese de la rafturile din hipermarketuri, făina, zahărul, uleiul şi cartofii s-au scumpit cu peste 30% în perioada iulie 2010 - februarie 2011.

Producătorii de alimente au avertizat din toamna anului trecut că vine un val de scumpiri determinate în principal de majorarea preţurilor materiilor prime, însă guvernatorul BNR Mugur Isărescu îi cataloga drept "trăncănitori" şi acuza presa că le reproduce punctele de vedere.

"Disciplinaţi-vă, vă rog, selectaţi mai bine mesajele, dacă vreţi să vă spun mai clar, că nu orice trăncănitor din ţara aceasta are dreptul să se ducă la televizor şi să-şi promoveze interesul. Că asta faceţi. Se duce producătorul de carne de pui şi îşi promovează interesul. (...) De dimineaţa până seara se vorbeşte despre creşteri de preţuri." La vremea respectivă şeful BNR spunea că nu înţelege preţurile la benzină, nici la lapte, iar despre carnea de pui invoca "un război întreg la televizor". Pe 7 februarie, la raportul trimestrial asupra inflaţiei, guvernatorul anticipa că după scăderea inflaţiei anuale sub 7% în ianuarie "urmează câteva luni de stagnare". Miercuri, 9 martie, cu o zi înaintea publicării cifrei oficiale, a declarat că inflaţia se va menţine la 7,2 - 7,5% până în vara acestui an.

Chiar şi inflaţia de bază, din care sunt excluse preţurile la tutun, combustibili, legume-fructe şi ouă şi preţurile administrate, şi asupra căreia BNR spune că poate acţiona direct, a urcat în februarie de la 4,3% la 4,6%.

Şi Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari, care reuneşte circa 70 de membri din industria de profil, era re­­lativ optimistă şi estima o inflaţie lunară de 0,5% în februarie, respectiv o rată anuală de 7,3%.

Numai BCR a indicat o creştere lunară a preţurilor cu 0,7%, foarte aproape de cifra oficială de 0,77%. Cea mai mare bancă de pe piaţă îşi menţine "deocamdată" previziunea legată de scăderea dobânzii BNR până la 5,75% la sfârşitul anului, bazându-se pe faptul că până acum nu a apărut niciun semn de revenire a cererii, dar nu crede în estimarea lui Isărescu privind scăderea inflaţiei la sub 4% în decembrie. BCR precizează că există riscuri ca prognozele sale să nu se îndeplinească din cauza creşterii preţurilor internaţionale ale petrolului şi ale alimentelor, dar şi a unui posibil an agricol slab.

De altfel, analiştii Erste se aşteaptă ca pre­ţul petrolului să urce la 150 $/baril, o inver­sare de trend fiind posibilă în a doua jumătate a anului. Şi ING Londra vede barilul la 145 $ în trimestrul al doilea, ceea ce va avea impact inclusiv asupra reluării creşterii economice.