Astăzi se dezbate în Parlament moţiunea de cenzură pe Codul muncii. 50.000 de sindicalişti au anunţat proteste

Parlamentarii votează astăzi moţiunea de cenzură depusă de opoziţie la Codul muncii (pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea pe 8 martie), însă este puţin probabil ca voturile în favoarea acesteia să conducă la căderea Guvernului. Pe de altă parte, sindicaliştii au anunţat că vor scoate în stradă 50.000 de oameni în Capitală, în semn de protest faţă de noua legislaţie.

"Nu avem nicio emoţie în ceea ce priveşte moţiunea de cenzură. Opoziţia contestă în special faptul că nu a fost lăsată dezbaterea în Parlament, însă nu am făcut acest lucru pentru că procesul ar fi durat foarte mult, iar România are nevoie de o îmbunătăţire a legislaţiei prin care să se ducă la crearea de noi locuri de muncă. Rata de ocupare în România trebuie să crească pentru că, din 2002 încoace, ea este undeva la 58%, în timp ce în alte ţări rata de ocupare este de 64 - 65%", a spus Claudia Boghicevici, vicepreşedintele Comisiei de muncă din Camera Deputaţilor (din partea PDL). Pentru ca moţiunea să fie adoptată, este nevoie de 236 de voturi "pentru"- jumătate plus unu din numărul deputaţilor şi al senatorilor. Opoziţiei îi mai lipseşte 20 de voturi pentru a ajunge la această cifră.

Guvernul Boc şi-a angajat săptămâna trecută răspunderea în faţa Parlamentului pe modi­ficările aduse la Codul muncii, un proiect care ar putea duce la flexibilizarea pieţei muncii şi la crearea a aproape 90.000 de locuri de muncă, potrivit estimărilor Consiliului Investitorilor Străini (organizaţia care a elaborat principalele modificări ale legsilaţiei muncii). Guvernul nu a acceptat decât 8 amendamente dintre cele 144 depuse de parlamentari, iar opoziţia (PSD, PNL şi PC) - căreia i-au fost respinse majoritatea amenda­men­telor - a depus o moţiune de cenzură.

Investitorii străini susţin că România are nevoie de o modifi­care a legislaţiei muncii pentru a putea combate creşterea numărului de şomeri prin crearea de locuri de muncă pe durată mai scurtă de timp.

La finele lunii ianuarie, 7.000 de angajaţi- o mare parte fiind angajaţi ai Dacia- au ieşit în stradă în semn de protest faţă de Codul muncii, susţinând că vor ajunge " sclavii Europei" dacă acesta se va adopta. Însă este puţin probabil ca protestele sindicaliştilor să aibă vreun efect, de vreme ce în vara anului trecut, când s-au redus salariile bugetarilor cu 25%, liderii de sindicat nu au reuşit să adune destul de mulţi oameni care să protesteze împotriva măsurilor de austreitate luate de Guvern.

Printre cele mai importante modi­ficări aduse se află pre­lun­girea perioadei de probă, pre­lungirea duratei pe care se pot încheia contractele pe perioadă determinată şi cele încheiate în cadrul misiunilor de muncă temporară, precum şi o eliminare a birocraţiei în procesele de concediere şi de angajare.

Ce modificări ale Codului muncii vor duce la o flexibilizare a pieţei muncii

@ Perioada de probă s-a prelungit la 45 de zile pentru funcţiile de execuţie (faţă de 30 de zile) şi la 120 de zile (de la 90) pentru funcţiile de conducere

@ Contractele pe perioadă determinată pot fi rpelungite până la o durată de 3 ani (faţă de o perioadă de doi ani)

@ Contractele temporare de muncă pot dura 3 ani, şi nu doi

@ Se abrogă articolul care prevede că absolvenţii instituţiilor de învăţământ se pot încadra, la debutul în profesie, pe baza unei perioade de rpobă de cel mult 6 luni.

@ Se abrogă articolul care prevedea angajarea succesivă pentru perioadele de probă a mai mult de trei persoane pentru acelaşi post

@ Se triplează amenzile pentru cei care folosesc munca la negru, iar în cazul în care sunt folosiţi mai mult de 5 angajaţi, intervine şi pedeapsa penală. Firmele care angajează la negru nu mai au dreptul să participe la licitaţii, să primească fonduri publice sau europene pentru o perioadă de până la 5 ani.

@ Se stabilesc obiective individuale de performanţă şi criterii de evaluare a angajatului, care vor fi scrise în contractul de muncă ; în cazul concedierilor colective, se va ţine cont de criteriile de performanţă, şi nu de cele sociale.

@ Salariatul concediat prin concediere colectivă are dreptul de a fi reangajat cu prioritate pe postul reînfiinţat în aceeaşi activitate, fără concurs sau perioadă de probă, în termen de 45 de zile de la data concedierii.

@ Contravaloarea pagubei provocate de către angajat în timpul muncii şi imputată acestuia pentru recuperare de către angajator nu poate fi mai mare de echivalentul a cinci salarii minime brute pe economie.

@ Contractele colective de muncă şi actele adiţionale ale căror prevederi sunt limitate la 31 decembrie 2011 vor putea fi încheiate după această dată pe durate care vor fi stabilite prin lege specială.