Tristeţea care ucide sau măştile lui Zeng Fanzhi/ de Daniel Nicolescu
Zeng Fanzhi, un încă tânăr pictor chinez (n. 1964, în Wuhan,
China), schimbă registrele tematice şi stilistice cu dificultatea
anxioasă şi frecvenţa cu care Armata Populară îşi schimbă şosetele.
Iar atunci când o face, în cicluri de 5-10 ani, după ce stoarce
complet o temă, schimbarea atrage desprinderea unor fâşii din
epiderma personală. În ultima vreme, s-a focalizat asupra
dezastrelor ecologice, pare un apostol al comportamentului verde şi
pictează ample fresce (cu lăţimi de până la zece metri) care
descriu peisaje răvăşite de flăcări , scaieţi proliferanţi, tuşe
întunecate, aproape abstracte, de vegetaţii pe cale de dispariţie
şi hiene sfârtecând ultimele cadavre disponibile pe Pământ.
Cu ani în urmă, în seria de "Spitale", când încerca să-şi
definească marca, practica un soi de expresionism extrem (în linia,
dacă vreţi, lui Otto Dix sau Grosz), cu personaje dezolate,
groteşti, marcate de crisparea aşteptării sau de prevestirea
morţii, descrise cu linii la limita caricaturii. O caricatură
sumbră, cu eviscerări dureroase şi cu personaje diforme (mâini
uriaşe şi capete pe măsură), scăldate în sosuri roz, care au gustul
sângelui.
Gloria pe piaţa de artă a cucerit-o cu seriile de "Măşti"
(1994-2000), dezvoltate în mai multe ramuri de tratare plastică,
dar care au ca numitor comun fixitatea privirilor, a anume
aristocraţie a profilului, supradimensionarea membrelor şi prezenţa
unor măşti albe pe chipuri. Măşti care par lipite de piele şi care,
în cea mai comodă interpretare (cea, de altfel, pe care majoritatea
exegeţilor i-au aplicat-o), ar putea sugera drama omului chinez
modern, sfâşiat între esenţă şi aparenţă, între interioritatea
complexă, dramatică, plină de nuanţe şi grimasa de convenienţă sau
rictusul obedient.
O pliere la codurile de comportament social
stenic-disciplinat impuse de lumea chineză post Tien-an men, dar
care nu poate ascunde pe deplin fierberea interioară şi revolta. La
o privire mai atentă, însă, oamenii lui Zeng Fanzhi par că au fost
ucişi de tristeţe şi că prezenţa lor "în poză" este explicabilă
doar sub presiunea propagandei, dispusă să aducă şi zombies, doar
ca populaţia să iasă la număr.
Anii de vârf ai carierei lui Zeng Fanzhi au fost 2008 şi 2009. Pe 24 mai 2008, în sala de licitaţii Christie's Hong Kong, pictorul atingea recordul de 5,4 milioane de euro, pentru "Mask Serie 1996 No. 6", o pictură care adună opt personaje cu cravate şi zâmbet roşu. În 2010, veniturile generale rezultate din vânzări i-au fost reduse cu 71%, artistul chinez nereuşind să adune, în total, decât 7,7 milioane de euro, pe o piaţă de artă, cea chineză, care a devenit a treia în lume, după ce a dizlocat, nonşalant, Franţa, încă din 2007.