Este justificată panica produsă de criza nucleară din Japonia? Care sunt ultimele scenarii?

Ameninţarea unei explozii devastatoare care ar con­tamina pe termen lung zona din jurul centralei nucleare de la Fuku­shima, care are patru reactoare, se reduce cu fiecare zi, spun specialiştii în energie nucleară. Toate cele şase reactoare sunt oprite în acest moment. Numai unul a fost afectat de un incendiu, iar la alte trei au fost afectate sistemele din răcire, astfel încât toate patru sunt acum răcite cu tunuri de apă de mare.

Experţii în domeniul nuclear spun că deşi situaţia este tensionată, lucrurile nu stau atât de grav pe cât reiese din relatările presei japoneze.

Japonezii continuă să pompeze apă de mare în reactoarele 1, 2 şi 3 ale centralei nucleare afectate de cutremur şi tsunami pentru a se asigura răcirea materialului nuclear, în timp ce se încearcă stingerea incendiului de la reactorul 4, scria ieri cotidianul japonez Asahi Tribune.

"Dintre cei 800 de angajaţi ai centralei care rămăseseră lângă zona afectată, acum doar 50 de lucrători sunt în zonă, fiind direct implicaţi în pom­parea apei de mare pentru răcirea reac­­toarelor", spune Yukio Edano, oficial guver­na­mental japonez, citat de coti­dianul japonez.

În privinţa contaminării radioactive a regiunii sau chiar a întregii ţări, spe­cialistul român Ionuţ Purica preci­zează că un astfel de scenariu este puţin probabil atât datorită arhitecturii reacto­rului, cât şi datorită reacţiei autorităţilor japoneze.

"S-a eliberat aburul, în cel mai rău caz au ieşit anumite substanţe radio­ac­tive, însă este foarte probabil ca acestea să fi fost spălate de ploaie", spune Purica.

Reacţia japonezilor este notată şi de Teodor Chirică, un alt specialist român în energie nucleară, care spune că au fost respectate toate procedurile de urgenţă în astfel de situaţii.

"De remarcat este reacţia perso­na­lului centralelor, care denotă profe­sio­nalism, aderenţă la procedurile centralei în situaţii de urgenţă şi o bună cultură de securitate nucleară", precizează şi Chirică.

Nivelul radiaţiilor a crescut în Tokio

În Tokio radiaţiile au atins ieri de 20 de ori nivelul normal, conform decla­raţiilor autorităţilor locale, însă oficialii au dat asigurări că nu există riscuri pen­tru sănătatea populaţiei şi că japo­nezii trebuie să îşi păstreze calmul.

Oficialii din Tokio au raportat că au fost identificate cantităţi "foarte mici" de iod şi cesium, substanţe generate de reacţiile nucleare, în particule de praf în capitala Japoniei.

Totuşi în prefectura Ibaraki şi Kanagawa s-au înregistrat niveluri de radiaţii de 100 de ori mai mari decât în mod normal, respectiv de 10 ori mai mari decât nivelul normal.

"Ne-am bucurat de beneficiile nucleare. Să acceptăm consecinţele"

Dezastrul provocat de cutremur, tsunami şi evenimentele de la centrala nucleară de la Fukushima reprezintă un test care poate pune sub semnul în­trebării tăria societăţii japoneze, scrie într-un editorial jurnalistul Keiji Takeuchi în ziarul Asahi Tribune.

Jurnalistul japonez spune că cei aflaţi în apropierea centralei nucleare se expun riscurilor, iar lupta lor este con­tra cronometru, în încercarea de a reduce la minim contaminarea popu­laţiei şi a mediului.

În plus, el spune că Japonia ar fi trebuit să dezvolte sectorul energiei nucleare nu numai prin prisma mândriei de a beneficia de tehnologie avansată, dar şi sub scepticismul unei naţiuni lovite direct de bombele atomice în al Doilea Război Mondial.

"Este o consecinţă a istoriei Japo­niei, care a plasat energia nucleară ca princi­palul stâlp al politicii sale ener­getice. Ţara s-a bucurat de beneficiile energiei nucleare după război. Întreaga societate trebuie să accepte această consecinţă", spune Takeuchi.

Keiji Takeuchi îndeamnă societatea japoneză la solidaritate şi unitate. "Oamenii din zonele afectate au nevoie de case, mâncare şi energie. Mulţi şi-au pierdut pe unii din cei dragi. Ei trebuie susţinuţi de întreaga societate ja­poneză".

Exporturile de electronice nu vor fi puse în pericol

Există posibilitatea ca multe companii care importă produse electronice din Japonia să se teamă de riscul unei contaminări nucleare, în condiţiile în care multe dintre companiile de electronice japoneze sunt concentrate în nord-estul Japoniei, în zonele cele mai afectate de cutremurul devastator, de tsunami şi de radiaţiile de la centrala nucleară de la Fukushima.

Mari jucători din industria electronică precum Fujitsu, Toshiba, Prime Earth Ev Energy, Panasonic, Sony sau Canon produc baterii, bandă de film, memorii flash, cipuri pentru consolele de jocuri sau componente electronice pentru industria auto în fabrici din apropierea centralei nucleare de la Fukushima.

Ion Purica spune că nivelul de radiaţii al produselor se măsoară cu un dispozitiv Geiger, precizând că există posibilitatea apariţiei unor temeri de această natură. "Radiaţiile se măsoară. Temerile pot apărea, însă cât de reale sunt nu ştiu."

Cum arată cel mai sumbru scenariu pentru Fukushima

În cazul celui mai pesimist scenariu, combustibilul nuclear din interiorul reactoarelor centralei nucleare de la Fukushima ar topi pe rând învelişurile protectoare din interior pentru ca ulterior să străpungă anvelopa exterioară şi să contamineze mediul, existând posibilitatea formării unui nor radioactiv, scrie Bloomberg. În cazul apariţiei unui nor radioactiv cele mai expuse regiuni ar fi coasta de vest a Statelor Unite şi anumite regiuni din America Centrală şi de Sud.

Totuşi, pentru că centrala nucleară de la Fukushima a rezistat cutremurului de 9 grade pe scara Richter şi unui tsunami devastator, este puţin probabil ca un astfel de scenariu să aibă loc, spun specialiştii.

"În condiţiile în care centrala a fost lovită de tsunami şi un cutremur de 9 grade, daunele sunt destul de mici", spune Ion Purica.

Centrala de la Fukushima s-a oprit automat la 90 de secunde după cutremur. Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică raportează că pot trece câteva săptămâni până când materialul nuclear se va răci complet şi pericolele vor dispărea.

Steve Crossley, fizician australian care a lucrat în Marea Britanie în domeniul nuclear între 1996 şi 2002 crede că este puţin probabil să aibă loc explozii devastatoare la Fukushima.

"Designul reactoarelor din Japonia împiedică acest tip de incident. Reactoarele de tip BWR, de tipul celui de la Fukushima, sunt răcite şi moderate cu ajutorul apei", spune Crossley, citat de Bloomberg.

De celaltă parte, un alt expert, David Fletcher, profesor la Universitatea din Sydney, spune că un scenariu sumbru mult mai probabil este eliberarea în atmosferă a unor cantităţi importante de materiale radioactive.

"Oamenii se gândesc la scenariul în care combustibilul nuclear topeşte vasele în care este ţinut, dar acest lucru nu se poate întâmpla într-un reactor modern."

De la vedeta anilor '80 la economie în lungă stagnare

Timp de 30 de ani până în 1980, Japonia a avut statutul de economie emergentă, ritmul alert de creştere economică transformând Ţara Soarelui Răsare dintr-un stat cu o nevoie acută de reconstrucţie şi redefinire - ca urmare a distrugerilor de pe urma celui de-al Doilea Război Mondial - într-un adversar redutabil al Statelor Unite pe plan economic. Ultimele trei decenii ale Războiului Rece au fost caracterizate de întrecerea în vederea tehnologizării, fapt valabil şi pentru Japonia.

Economia Japoniei a înregistrat salturi spectaculoase, de la falimentul de după război la redresarea de pe parcursul anilor '60-'70, care a aruncat ţara într-un "bubble" economic în anii '80 şi într-o criză începând cu prima parte a anilor '90, "deceniul pierdut", ce a devenit un capitol aparte al istoriei economice mondiale.

Anii de criză pot fi priviţi drept momentul intrării în etapa matură a economiei japoneze. Aceasta s-a prelungit într-o perioadă de stagnare care se manifestă şi în prezent. "Fiecare economie emergentă, după ce un timp înregistrează creşteri masive, se maturizează. Economia Japoniei s-a maturizat, dar pentru că nu a asigurat avantaje competitive, a trecut într-o etapă de stagnare", spune profesorul de economie Daniel Dăianu.

• Bubble economic în anii '80

Motoarele dezvoltării economice din perioada anilor '60-'80 au fost rulate la maxim cu ajutorul tehnologizării, Japonia câştigând la acest capitol un avans care ţine şi acum la distanţă SUA şi China, primele două puteri economice ale lumii.

În egală măsură, investiţiile Japoniei în infrastructura nucleară îşi au rădăcinile în boom-ul tehnologic din secolul trecut, când nevoia de resurse energetice a Japoniei a crescut direct proporţional cu avansul tehnologic. Totodată, criza petrolului din anii '70 a determinat Japonia, ţară hiper-industrializată, să se orienteze către alte tipuri de resurse energetice. "Investiţiile Japoniei în energia nucleară s-au produs pe fondul a trei obsesii: izolarea din secolul 19, care s-a materializat pe fondul poziţiei geografice, deficitul de resurse naturale şi energetice şi securitatea alimentară a ţării", spune Daniel Dăianu.

• Sistemul bancar - cauza crizei din '91

Nucleul economiei japoneze până în anii '91 a fost reprezentat de sistemul bancar, care funcţionează pe sistemul «keiretsu» (conglomerat de companii organizate în jurul unei bănci, caracterizate de un circuit închis al împrumuturilor cu dobânzi reduse). "Keiretsu, sistemul care părea a fi o trăsătură de forţă a sistemului economic japonez, s-a dovedit vulnerabil, deoarece multe dintre creditele acordate au fost neperformante", mai spune Daniel Dăianu. În anul 1991 băncile japoneze aveau rezerve de 3.000 mld. yeni şi împrumuturi de 450.000 mld. yeni.

Ca în toate economiile emergente, sectorul imobiliar din Japonia a explodat, astfel că investiţiile masive în infrastructură au avut drept corolar credite neperformante, care atunci când au fost descoperite, au prăbuşit sistemul. "În condiţii de boom economic, au avut loc speculaţii pe piaţa imobiliară. Japonia «s-a gripat» pe sistemul bancar, însă ulterior, economia a trecut printr-o perioadă de stagnare, în care sectorul bancar şi-a revenit foarte greu. Cu toate acestea, în momentul crizei din anii '91, economia Japoniei atinsese un prag de maturitate, în care nu mai putea avea rate de creştere economică de 7%", spune Dăianu. Dacă în 1988 PIB-ul Japoniei a crescut cu 7,1%, în 1991 a avansat cu 3,3%, iar în 1993 cu numai 0,1%, conform Indexmundi.

• Maturizare şi stagnare

Finalul "bubble-ului" economic a fost recunoscut oficial abia în 1993 şi a declanşat deflaţia. Preţurile au scăzut în 1993 cu 4,5% pe an, iar PIB-ul Japoniei s-a contractat cu 2%. Încetinirea ritmului de creştere economică se menţine până astăzi, deoarece Japonia a intrat în mai multe cercuri vicioase. "Pe de o parte, forţa de muncă foarte scumpă şi populaţia îmbătrânită au determinat companii japoneze să se orienteze către piaţa forţei de muncă din Malaiezia, Thailanda, Coreea. În consecinţă, creşterea economică nu s-a mai reflectat acasă. Concomitent, Japonia are sisteme sociale rudimentare, care au determinat populaţia să economisească", mai spune Dăianu.

"Criza a găsit Japonia cu o inflaţie mică. Dinamica negativă a preţurilor a determinat un fenomen de tip «flat inflation» şi a avut două consecinţe. În primul rând, Banca Japoniei nu a putut veni în ajutor prin scăderea dobânzii, care şi aşa era mică, deoarece populaţia economisea. În al doilea rând, populaţia a devenit mai precaută cu cheltuielile", spune Daniel Dăianu. În anul 1980 Japonia a înregistrat o rată a inflaţiei de 7,8%, care a scăzut drastic în anul 1986 la valoarea de 0,6%.

"Din anul 2000 până în prezent, Japonia nu a mai avut forţă de propulsie. Cu toate că economia japoneză are pondere în economia globală, aceasta nu mai are vitalitate, din cauza populaţiei îmbătrânite şi a companiilor relocate în alte ţări din Asia şi din lume", spune Daniel Dăianu.