Nemţii de la B. Braun fac perfuzii la Timişoara după o reţetă românească: cu apă de la robinet, sare şi glucoză

Apă de la robinet şi sare. Nu este începutul unei reţete de paste, ci o parte din "secretul" nemţilor de la B. Braun care din 2009 produc la Timişoara soluţii perfuzabile odată cu achiziţia fostei fabrici Helvetica Profarm. Ei şi-au propus ca odată cu finalizarea unor investiţii de 4 mil. euro în modernizarea capacităţii de producţie să ajungă la 19 milioane de unităţi de soluţie perfuzabilă, o parte din acestea urmând să ia calea spitalelor din Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Macedonia şi Albania.

Puţine maşini

Un vizitator prin Timişoara ar ghici cu greu că pe strada Louis Pasteur se află o unitate de producţie din domeniul medical. Pentru că B. Braun împarte locaţia cu un depozit farmaceutic, curtea nu reflectă investiţiile care s-au făcut înăuntru. Situaţia se schimbă odată cu intrarea în zona efectivă de producţie unde totul "musteşte" de nou.

Primul lucru care sare în ochii unui vizitator în fabrica de la Timişoara este numărul mare de angajaţi, 110 în prezent, dar care urmează să ajungă la 200 peste un an, un an şi jumătate odată cu atingerea capacităţii maxime de producţie. Aceasta deoarece o parte importantă din procesul din producţie nu este automatizat. De exemplu, verificarea defectelor sau ambalarea perfuziilor în cutii sunt numai câteva procese care se fac manual.

Pentru că este obositor, operatorii se schimbă între ei la fiecare 20 de minute, astfel că fiecare angajat este implicat în toate etapele procesului de producţie.

La verificarea defectelor, spre exemplu, operatorul priveşte într-o oglindă peste care trec toate perfuziile, ceea ce în termenii companiei se numeşte "control vizual". Practic el vede dacă partea de jos a recipientului respectă normele de calitate. Mai departe, la ambalare, o altă persoană pune perfuziile în cutii după o schemă prestabilită. Însă partea de producţie efectivă a perfuziei este în mare parte automatizată.

Totul începe cu apa de robinet, care trece prin multe etape de filtrare, distilare, iar apoi ajunge în recipiente imense de 7.000 de litri, numite tancuri, în care se prepară soluţiile. Substanţele active folosite sunt clorura de natriu (sarea) şi glucoza. În total la Timişoara se produc şapte tipuri de perfuzii pe două linii de producţie: linia de 500 ml şi linia de 100 ml.

În etapa de producţie intervine practic o singură persoană care nu face decât să supravegheze linia automată. Astfel "robotul" care poate fi văzut prin geamul separator, "robot" pentru că este îmbrăcat din cap până-n picioare cu un costum de culoare deschisă, asistă aparatul atunci când suflă (la temperatură mare), umple şi sigilează perfuziile. Persoana care face turul fabricii explică faptul că cel care intră în camera de producţie nu are voie să fie răcit sau să sufere de alte boli. Dacă se întâmplă totuşi acest lucru, anunţă din timp şi este înlocuit până la remedierea situaţiei. Simona Bogojel, director pe managementul calităţii la B. Braun, spune că din procesul de producţie doar apa este locală, deoarece substanţa activă este adusă din import.

Sunt considerate medicamente

Cu ocazia inaugurării de la Timişoara, Meinrad Lugan, membru în consiliul de administraţie al firmei-mamă, a spus că fiecare sticlă din depozit este deja vândută. Potrivit com­paniei 80% din producţia liniei de 500 ml este destinată pieţei interne, în timp ce pentru linia de 100 ml un procent majoritar se va folosi tot intern. Soluţiile perfuzabile au un regim similar medicamentelor care se eliberează pe bază de prescripţie medicală, adică preţul lor este stabilit de Ministerul Sănătăţii prin raportare la preţurile din alte 12 state şi fixarea unui nivel minim. În aceste condiţii Meinrad Lugan, membru în consiliul de administraţie al firmei germane, a spus că "o sticlă de apă dintr-o benzinărie este mai scumpă decât o soluţie perfuzabilă din spital".

Pe lângă fabrică B. Braun Pharmaceuticals SA, care înainte de achi­ziţia nemţilor purta numele de Helvetica Profarm, are şi propria firmă de comercializare a acestor produse, dar şi o reţea de şapte centre de dializă. În total, businessul companiei a atins 110 mil. lei (26 mil. euro) în 2010, dar ar putea creşte până la 250 mil. lei (60 mil. euro) în următorii trei ani. Compania mamă B. Braun, afacere a familiei Braun, a avut o cifră de afaceri globală de peste 4 miliarde de euro în 2010, iar în ultimii zece ani a investit peste 30 milioane de euro pe piaţa românească atât în această unitate, cât şi în centrele de dializă şi distribuţie.