De ce este atât de jenantă implicarea lui Adrian Severin în scandalul de corupţie de la PE

Adrian Severin nu este un nimeni pe scena politică, dimpotrivă. Doctorul în drept nu a fost doar ministrul de externe al României (a fost obligat să demisioneze în 1997 după ce a acuzat că la vârful ziarelor de atunci existau oameni ai securităţii şi nu a adus probele care i s-au cerut), ci mult mai mult. A fost în "consiliul înţelepţilor" (Convenţia pentru Viitorul Europei) - un grup de gânditori cu multă profunzime intelectuală care au muncit vreme de mai mulţi ani la elaborarea Constituţiei Europene (Tratatul de instituire a unei constituţii pentru Europa) aprobată cu greu prin Tratatul de la Lisabona. Convenţia pentru Viitorul Europei a fost condusă de un om de o nobleţe rară, fostul preşedinte francez Valey Giscard d'Estaing şi are ca motto o frază a lui Jean Monnet, unul dintre părinţii fondatori ai Uniunii Europene. Ce este mai nobil decât să contribui la un text care ar fi urmat să ducă pe un făgaş şi mai bun Uniunea Europeană şi ce este mai întristător când arunci asupra uneia din instituţiile sale fundamentale - Parlamentul European - suspiciunea corupţiei?

Adrian Severin a venit în politică odată cu tinerii "reformişti" ai lui Petre Roman. Avea 36 de ani când a intrat în primul parlament postrevoluţionar şi când a primt primul post în cabinetul Roman, cel de ministru pentru reformă şi relaţia cu Parlamentul şi nu a mai părăsit de atunci politica. În PSD (a plecat din partidul lui Roman, PD, în 1998) conduce un institut (Ovidiu Şincai) care şi-a făcut un nume pe plan local, cu ambiţia de a reprezenta ceva şi pe scena internaţională, asemenea unor alte instituţii prestigioase din Europa care funcţionează pe lângă partide politice. Este şeful deputaţilor PSD din Parlamentul European şi este membru în prezidiul Partidului Socialiştilor Europeni, al doilea grup parlamentar ca forţă din Parlamentul European.

Adrian Severin s-a "autosuspendat" astăzi din conducerea PSD până la clarificare situaţiei, spune el. El neagă că ar fi făcut ceva ilegal însă oricum implicarea numelui său în scandalul iniţiat de publicaţia britanică The Sunday Times (potrivit publicaţiei ar fi luat mită pentru a introduce amendamente în reglementările europene) va lăsa mai multe urme decât se crede acum.