Isărescu le dă un bonus de 8 mil. euro lunar celor cu credite în valută

Autori: Liviu Chiru , Bogdan Alecu 22.03.2011

Românii plătesc lunar rate de 233 de milioane de euro la creditele în valută, care la cursul actual de 4,14 lei/euro înseamnă cu 33 de milioane de lei (8 mil. euro) mai puţin decât în decembrie, când cursul era 4,28 lei/euro.

Aprecierea leului faţă de euro cu peste 3% de la începutul anului, până la un curs de 4,14 lei/euro, indusă de Banca Naţională condusă de guvernatorul Mugur Isărescu pentru a tempera scumpirea produselor importate, le dă o gură de oxigen şi celor care au de plătit rate la credite în valută, efortul total fiind acum mai mic cu circa opt milioane de euro într-o singură lună, potrivit calculelor ZF.

"În total clienţii persoane fizice au în derulare 7,5 milioane de credite, din care 933.000 sunt în valută", spune Şerban Epure, directorul general al Biroului de Credit. În general, alternativa creditelor în valută a fost preferată pentru accesarea de credite de mare valoare, pentru investiţii imo­biliare, astfel că şi rata lunară este importantă. Luând în considerare că rata lunară la un credit de 40.000 de euro (valoarea medie a creditelor ipotecare vândute în programul "Prima casă") este de circa 250 de euro, reiese că pentru cele aproape un milion de credite în valută aflate în derulare românii plătesc circa 233 mil. euro lunar. În decembrie, aceasta ar fi însemnat un efort în lei peste 997 mil. lei. La cursul actual, suma echivalentă este de numai 964 mil. lei, adică mai puţin cu 33 mil. lei (aproape 8 mil. euro). Aceştia sunt bani care rămân în plus pentru celelalte cheltuieli curente, o veste bună şi pentru comercianţi.

Dincolo de câştigul celor care s-au împrumutat în valută, analiştii consideră că pariul BNR de a tempera inflaţia prin curs are şanse să funcţioneze, dar acum totul depinde de cât de repede se vor replia comercianţii cu preţurile. Impactul scăderii cursului se vede aproape instantaneu la bunurile şi serviciile ale căror preţuri sunt exprimate în euro - la telefonie, dar şi la auto. "Conform estimărilor noastre, o apreciere a leului cu 10% la început de an ar determina scăderea inflaţiei la final de an cu 1-1,5 puncte procentuale, exceptând impactul direct care se manifestă în cazul produselor ale căror preţuri sunt exprimate în euro. Mare parte a efectului indirect al aprecierii leului faţă de euro se manifestă foarte rapid asupra preţurilor de consum, între două şi patru luni", estimează Nicolaie-Alexandru Chideşciuc, economistul-şef al ING Bank.

Adăugând şi efectul direct asupra pre­ţurilor exprimate în euro, impactul asupra inflaţiei anuale ar putea ajunge la 2 puncte procentuale.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a arătat la începutul lunii martie că mişcări de curs de până la 4% nu ar trebui să fie băgate în seamă, dar o întărire a leului ar putea să ajute la ancorarea aşteptărilor inflaţioniste, mai ales din partea comercianţilor care invocau depre­cierea cursu­lui ca un motiv pentru creşterea preţurilor. Faţă de nivelul cursului de atunci, intervalul indicat de guver­nator este de 4-4,4 lei pentru un euro.

"La începutul anului am calculat bugetul pe anul acesta la un curs de 4,5 lei pentru un euro. Nu am luat în calcul o apreciere a mo­ne­dei naţionale, ci din contră, ne aşteptam să se devalorizeze. În ceea ce priveşte preţurile maşinilor, acestea s-au redus atunci când se calculează în lei, în condiţiile în care acestea se vând la cursul din ziua achiziţiei", a spus Nicolae Sorescu, directorul general al diviziei auto a grupului Rădăcini, care deţine dealeri ai mărcilor Opel, Chevrolet, Mazda, Suzuki şi Citroën.

Clienţii nu beneficiază însă chiar de cursul publicat de BNR, în condiţiile în care majo­ritatea comercianţilor folosesc în tranzacţii cota­ţiile băncii cu care lucrează. Chiar şi unele bănci folosesc în relaţia cu clienţii un curs calculat pe baza cursului BNR, dar la care adaugă o anumită marjă.

Dealerii au suspectat din februarie că BNR vinde euro pe piaţa interbancară pentru a forţa o scădere a cursului, interpretând că încearcă astfel să micşoreze presiunea de scumpire a bunurilor importate. Mişcarea a venit după ce inflaţia anuală a accelerat peste aşteptări în februarie, la 7,6%, fiind foarte departe de prognoza BNR pentru decembrie, de 3,7%. Şocul a fost indus de scum­pirea alimentelor şi carbu­ranţilor, ca efect la creşterile cota­ţiilor de pe pieţele inter­naţionale. De altfel, tot mai mulţi analişti consideră că in­flaţia ar putea să rămână peste 4% sau chiar 5% la sfâr­şitul anului, ceea ce ar în­semna că BNR ratează pen­tru a cincea oară la rând ţinta de inflaţie.

Încurajaţi de trendul de scădere a cursului dictat de BNR în ultima lună, şi investitorii străini au început să cumpere lei, iar dealerii şi analiştii văd tot mai probabil o revenire a euro spre pragul de 4 lei în următoarele luni. BNR a calculat ieri un curs de 4,1439 lei pentru un euro, în scădere cu 2,46 bani faţă de ziua precedentă, stabilind astfel un nou minim al ultimelor zece luni. Vestea bună este că şi dolarul se află la minimul ultimului an, iar ieri a pierdut încă 3,35 bani la cursul oficial, coborând la 2,9093 lei. "Momentan aprecierea leului nu ne-a adus mai mulţi clienţi.

Cum­părătorul va realiza avantajul de preţ doar dacă leul va continua tendinţa de apreciere pentru câteva luni consecutive. Clientul român este obişnuit doar cu o devalorizare a leului, o schimbare pozitivă pentru client are nevoie de timp pentru a-şi arăta efectul", comentează Alin Tapalagă, directorul general al Porsche Inter Auto, divizia de retail auto a Porsche România, cel mai mare importator de pe piaţa locală. Rămâne însă riscul ca aprecierea cursului să fie la un moment dat inversată, ceea ce va trimite preţurile înapoi în sus şi chiar cu o viteză mai mare. În paralel, un leu mai puternic ameninţă să lovească în creşterea exporturilor, singurul motor care a tras economia în sus în ultimul an.

"Aprecierea cursului poate fi o pârghie pentru a tempera inflaţia, este un canal im­portant de influenţare a preţurilor, însă riscul este ca, în cazul în care aprecierea este bruscă, nesustenabilă, să fie urmată de o corecţie la fel de rapidă, ceea ce se traduce într-o volatilitate crescută, care este în detrimentul mediului eco­nomic", subliniază Rozalia Pal, eco­nomistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank. Ea spune că efectul asupra exporturilor este limitat, întrucât competitivitatea lor depinde probabil mai mult de factori legaţi de apartenenţa la lanţul de producţie european.

Nicolaie Chideşciuc de la ING Bank spune însă că un curs de sub 4 lei/euro ar încetini vizibil creşterea exporturilor, mai ales că şi cererea pe pieţele externe dă semne de slăbiciune.