Fonduri europene atrase de peste 2 miliarde de euro, dar multe prefinanţări de la buget

România a atras până în martie 2011 2,15 miliarde de euro din fondurile europene, faţă de 600 de milioane de euro la sfârşitul anului 2009, dar o mare parte din banii plătiţi anul trecut beneficiarilor de fonduri europene au fost prefinanţări, iar mulţi beneficiari au rămas doar la acest stadiu.

"În acest moment, Guvernul nu mai are fonduri disponibile pentru acordare de prefinanţări decât într-o marjă foarte mică. Comisia Europană ne-a acordat un avans de 2 miliarde euro pentru prefinanţări la începutul lui 2007", a spus ieri Cătălin Vătafu, consilierul premierului Emil Boc pe probleme de fonduri europene, la conferinţa "Caravana Fondurilor Europene în 2011 - Cum vor schimba fondurile europene România?", organizată ieri de Ziarul Financiar în parteneriat cu Banca Transilvania, AMPOSDRU, autoritatea de management care gestionează fondurile europene pentru resurse umane şi Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri.

Prefinanţările sunt bani alocaţi de la bugetul de stat pentru a-i ajuta pe beneficiari să demareze proiecte, iar rambursările sunt bani alocaţi de Comisia Europană după ce chel­­tuielile pe proiecte sunt justificate prin acte. Numai prin programul POSDRU, des­tinat dezvoltării resurslor umane, s-au acordat pre­finanţări cu o valoare de 425 de milioane de euro în perioada 2007- 2010, din plăţile totale de 485 milioane de euro făcute în aceeaşi pe­rioadă.

Greul de-abia acum vine pentru românii care au început proiecte finanţate din fonduri europene, pentru că statul nu mai are bani de prefinanţări, iar rambursările sunt acordate numai dacă se depun actele care să justifice la Comisia Europeană cum s-au cheltuit banii.
De la sfârşitul anului trecut până pe 18 martie s-au făcut plăţi în valoare de 450 de milioane de euro, astfel încât rata de absorbţie a fondurilor europene a ajuns la 10,7% din cele aproape 20 de miliarde de euro pe care le avem la dispoziţie până în 2013.

Cătălin Vătafu, consilierul premierului Emil Boc pe probleme de fonduri europene, susţine că în economie vor intra 3 miliarde de euro până la finele anului din fonduri euro­pene ca plăţi pentru beneficiari.
Vătafu declara în luna martie a anului trecut că, în 2010, ţinta Guvernului era ca România să absoarbă între 1 şi 1,3 miliarde de euro plăţi. Bilanţul arată că anul trecut s-au făcut plăţi în valoare de 1,14 miliarde de euro, din care circa 40% au fost plăţi în cadrul axei de resurse umane, POSDRU.

Dacă vor fi plăţi la proiecte europene de încă 3 mld. euro, la sfârşitul lunii decembrie 2011 suma totală a plăţilor se va ridica la 4,7 mld. euro, ceea ce ar însemna circa 25% din totalul fondurilor de 20 mld. euro puse la dispoziţie de UE pe fonduri structurale pentru perioada 2007-2013. În afara acestora, Ro­mânia mai are la dispoziţie încă 10 mld. euro fonduri europene pentru agricultură.

Programul care a avut cel mai accelerat ritm de creştere a plăţilor către beneficiari a fost POSDRU, prin care România are la dispoziţie 4,25 de miliarde de euro pentru dez­voltarea resurselor umane şi pentru care s-au semnat contracte în procent de peste 80% din valoarea totală. Unul din obiectivele acestui program, prin intermediul proiectelor căruia s-au făcut 20.000 de angajări, este instrui­rea a 1,65 milioane de români până în 2013.

"Pentru 2011, obiectivul nostru este ca valoarea plăţilor să fie de 250 de milioane de euro, astfel încât valoarea totală a plăţilor să ajungă la 735 de milioane de euro", a spus Cristina Zevedei, şefa AMPOSDRU.
Zevedei a mai precizat că s-a decis şi simplificarea mecanismului de rambursare, în aşa fel încât, dacă până acum fiecare beneficiar trebuia să vină la autoritatea de management, în medie, cu câte 20 de bibliorafturi de documente prin care să ateste cum a cheltuit banii, de acum încolo s-a redus la un biblioraft. "Am avut un beneficiar care a adus 86 de bibliorafturi", a mai spus ea.

Profesorul Ovidiu Nicolescu, preşedintele CNIPMMR, spune că: "Pentru ca absorbţia fondurilor structurale să se facă mai rapid, trebuie schimbat sistemul de evaluare şi motivare a personalului din sectorul public care lucrează în domeniu şi care să fie bazat pe performanţă. Gândiţi-vă cum reacţionează un funcţio­nar care lucrează în proiecte cu fonduri europene şi cu un salariu de 200- 300 de euro pe lună când vede că un profe­sor sau un consultant dintr-un astfel de proiect primeşte 2.000- 3.000 de euro pe lună, la standarde europene", a spus Nicolescu.

Interesul pentru fonduri europene este în creştere, lucru demonstrat şi de cău­tarea unor surse alternative de finanţare de către români. Banca Transilvania, una dintre băncile care acordă cofinanţări pentru proiectele finanţate din fonduri euro­pene, dar care este implicată în patru proiecte cu o valoare de 3 milioane de euro, a cofinanţat în 2010 proiecte cu o valoare de peste 250 mil. lei (60 mil. euro) şi a consiliat 700 de clienţi.

"Capi­ta­lizăm pe experienţa ultimilor doi ani şi consolidăm parteneriatele cu firmele de consultanţă, iar rezultatele confirmă acest lucru: în primul trimestru din acest an avem în lucru proiecte a căror valoare totală atinge 500 de milioane de lei, bani care pot fi disponibili în viitor în economie", a spus Leonard Cornoiu, directo­rul departamentului de programe europene în cadrul Băncii Transil­vania.

Reprezentanţii Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), instituţia care garantează cu până la 80% creditele acordate de bănci firmelor mici şi mijlocii, spun că a trecut perioada în care băncile şi FNGCIMM trebuia "să se facă prieteni" şi s-a reuşit ca garanţia acordată de acest fond să se facă în momentul în care banca acordă creditul.

"Anul trecut am dat 8.500 de garanţii cu valori cuprinse între 7.000 şi 2,5 milioane de euro, media fiind undeva la 100.000 de euro/proiect. Pentru anul acesta, estimăm că vom acorda 11.000 de garanţii", a spus Rodica Ionescu, consilier în cadrul FNGCIMM.

Pe de altă parte, Sorin Iorga, consilier în cadrul Uniu­nii Naţionale a Patro­na­telor cu Capital Privat din România, îi sfătuieşte pe cei care vor să acceseze fonduri europene să-şi asigure întâi cash-flow-ul necesar, măcar pentru prima parte a pro­iectului. "Nu vă bazaţi că vă veţi rezolva o problemă urgentă accesând fonduri europene, pentru accesarea lor tot este nevoie de cash-flow. Ele nu sunt nici pentru profit, iar perioada în care vin banii poate dura luni sau ani", a spus Iorga.

Nu de aceeaşi părere este însă Simona Nicolescu, managing partner al firmei de consultanţă Dynamic HR, care a câştigat patru pro­iecte finanţate prin POSDRU.
"În momentul în care la finele anilor 2008 şi 2009 am ajuns la o cifră de afaceri care reprezenta numai 20 - 30% faţă de rezultatele din anii anteriori, singurul colac de salvare l-au reprezentat fondurile europene pentru resurse umane", a spus Nicolaescu, care a avut anul trecut afaceri de 150.000 de euro şi care estimează să încheie anul cu o cifră de afaceri de 1 milion de euro.