Noi promisiuni: 500 mil. € atrase de la UE în 2011
Lipsa de profesionalism şi responsabilitate la nivelul administraţiei publice centrale şi locale au întârziat până acum absorbţia de fonduri europene, au concluzionat ieri participanţii la conferinţa "Cum va arăta infrastructura României în 2013 - ultimul an în care vor mai fi accesaţi bani de la UE?", organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Drees & Sommer.
Anca Boagiu, ministrul transporturilor şi infrastructurii, i-a acuzat încă o dată pe foştii miniştri de faptul că au tolerat o asemenea situaţie, însă rămâne de văzut dacă promisiunile pe care le face actualul şef al transporturilor se vor concretiza. Boagiu a spus că până la finalul acestui an Transporturile
şi-au propus o rată de absorbţie de circa 20%, adică circa 500 mil. euro (rata de absorbţie se calculează raportat la suma totală alocată pentru perioada 2007-2011 - n.red.).
Cele 500 mil. euro 2011 reprezintă însă doar 11% din totalul de fonduri europene pe infrastructură pe care România le are la dispoziţie între 2007 şi 2013. Boagiu a mai spus că, până la finalul lui 2012, fonduri europene de circa 2,6 mld. euro vor fi absorbite de Ministerul Transporturilor.
De la începutul anului, rata de absorbţie la nivelul Programului Operaţional Sectorial Transport s-a dublat, deşi rămâne în continuare extrem de scăzută: până în luna martie au fost atraşi doar 4% din totalul de 4,5 mld. euro, adică circa 110 milioane de euro.
Ministrul Anca Boagiu şi-a asumat încă o dată angajamentul ca până în 2013 România să aibă circa 800 de kilometri de autostrăzi, faţă de 314 în prezent.
Pe de altă parte, Tomasz Wisniewski, secretar pe probleme economice la Secţia Politico-Economică a Ambasadei Poloniei, a arătat că Polonia a atras până acum 10% din totalul de 20 mld. euro pe care îl are la dispoziţie în exerciţiul financiar 2007-2013. "Jumătate din sumele atrase au mers către drumuri. Polonia are în derulare în prezent cel mai mare program de infrastructură de până acum. Până şi realizarea a 50% din obiective ar fi suficientă pentru dezvoltarea optimă a infrastructurii poloneze", a declarat Wisniewski.
Marc Porath, managing director al Drees & Sommer România, companie specializată pe servicii de project management pentru proiecte imobiliare şi de infrastructură, a spus că implementarea unor chei de control în cadrul companiilor de construcţii este obligatorie.
Pe de altă parte, Derek McElearney, directorul departamentului de infrastructură al Drees& Sommer, a spus că actualele contracte FIDIC (ce cuprind condiţii contractuale emise de Federaţia Internaţională a Inginerilor Consultanţi - n.red.), utilizate şi de Ministerul Transporturilor, sunt avantajoase pentru că determină ce parte contractuală trebuie să suporte costurile legate de întârzieri sau costurile adiţionale.
La conferinţa "Cum va arăta infrastructura României în 2013 - ultimul an în care vor mai fi accesaţi bani de la UE?", organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Drees & Sommer, au participat Anca Boagiu, ministrul transporturilor şi infrastructurii, Marc Porath, managing director al Drees & Sommer România, Tomasz Wisniewski, secretar pe probleme economice la Secţia Politico-Economică a Ambasadei Poloniei, Alexandru Dobre, preşedinte de onoare al ARACO, Laukemper Jurgen, head of management al Drees & Sommer Infra Consult und Entwicklungsmanagement, Thomas Glawa, managing director al Neue Messe Stuttgart (centru expoziţional de 800 mil. euro), Markus Schmidt, director Drees & Sommer Infra Consult und Entwicklungsmanagement, Klaus Dieter Wolz, managing director al WolzConsult Stuttgart, Derek McElearney, directorul departamentului de infrastructură din cadrul Drees & Sommer România şi Gheorghe Pătraşcu, arhitectul-şef al Capitalei.
Anca Boagiu, ministrul transporturilor şi infrastructurii
Anca Boagiu a scos la licitaţie la finalul anului trecut 183 de kilometri de autostrăzi, cu o valoare de 1,4 mld. euro.
-
Ministerul şi-a propus în acest an plăţi în valoare de 500 mil. euro din fonduri europene, ceea ce înseamnă o rată de absorbţie de 11% din totalul de 4,5 mld. euro disponibile pentru 2007-2013.
-
Până acum, Transporturile au atras 4% din fondurile europene pe care le au la dispoziţie, echivalentul a circa 113 mil. euro.
-
Traficul feroviar din România a scăzut în ultimii ani cu circa 36%, în condiţiile în care la nivel european creşterea a fost de 3%.
-
Modelul Poloniei, care organizează în 2012 Campionatul European de Fotbal alături de Ucraina, este un bun exemplu pentru România în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii.
-
Majoritatea proiectelor de infrastructură converg către Constanţa: obiectivul ministerului este ca portul Constanţa să urce pe locul 2 în rândul porturilor europene.
-
Relicitarea în concesiune a tronsonului de autostradă Comarnic - Braşov este în pregătire.
-
Anul acesta vor fi inaugurate căile ferate Bucureşti - Constanţa şi Câmpina - Predeal, unde viteza medie se va ridica la 160 kilometri pe oră. Pentru Coridorul IV paneuropean de cale ferată, ministerul are la dispoziţie circa 1,8 miliarde de euro pentru construcţia a 166 km de cale ferată până în 2014.
-
În decembrie 2013, România va avea în exploatare aproape 800 de kilometri de autostrăzi, faţă de 300 acum.
-
Ministerul va lansa în mai proiecte finanţate din fonduri europene pentru transportul intermodal, care vor fi contractate până la finalul anului.
Tomasz Wisniewski, secretar pe probleme economice la Secţia Politico-Economică a Ambasadei Poloniei
-
Polonia a absorbit până acum din fondurile europene pentru infrastructură circa 10,6% din totalul alocat pentru 2007-2013, adică 8,4 mld. zloţi (aproximativ 2 mld. euro). Jumătate din sumă a mers către infrastructura rutieră.
-
Polonia are în derulare în prezent cel mai mare program de infrastructură de până acum, însă până şi realizarea a 50% din obiective ar fi suficientă.
-
Căile ferate atrag circa un sfert din cele 20 mld. euro pe care le are la dispoziţie pentru exerciţiul financiar 2007-2013.
-
Cele mai multe autostrăzi din Polonia sunt construite din fonduri UE.
Markus Schmidt, director Drees & Sommer Infra Consult und Entwicklungsmanagement
-
Parteneriatele public-private (PPP) sunt o alternativă pentru construcţia de infrastructură, dar modelele trebuie adaptate pentru fiecare ţară şi pentru fiecare situaţie.
-
O autostradă de 26 km din Danemarca cu zeci de lucrări adiacente (poduri, pasaje) se construieşte cu circa 100 mil. euro, adică un cost de aproximativ 4 milioane de euro.
-
PPP-urile trebuie analizate în prealabil şi realizate în funcţie de nevoia de respectiva investiţie.
Gheorghe Pătraşcu, arhitect-şef al Capitalei, care va finaliza anul acesta unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură urbană din ultimii ani - Pasajul Basarab
-
Există puţine proiecte urbane la nivelul Capitalei care au reuşit să atragă fonduri europene, deşi pot fi dezvoltate inclusiv parcări cu ajutorul acestor finanţări.
-
Încurajarea transportului în comun este un obiectiv prioritar. În prezent, 40% din trafic este asigurat de mijloacele de transport în comun, însă obiectivul este de 50-55%.
-
Printre puţine proiecte din Capitală finanţate prin fonduri europene se numără Pasajul Sudului, Pasajul Pipera, patru monumente, printre care Arcul de Triumf.
Alexandru Dobre, preşedinte de onoare al Asociaţiei Române a Antreprenorilor din Construcţii, care cuprinde 1.300 de societăţi din industria construcţiilor
-
Proiectul autostrăzii Bechtel are încă multe porţiuni unde se va ajunge la un trafic de 20.000 de vehicule în 24 de ore abia în 20-30 de ani.
-
Un pod de cale ferată cum este cel de la Grădiştea (Bucureşti-Giurgiu), care s-a prăbuşit în 2005, putea fi reabilitat în două luni. Au trecut deja cinci ani şi nu a fost reabilitat.
-
În urmă cu 45 de ani, când s-a dat în folosinţă primul tronson de cale ferată electrificată Braşov-Predeal, se circula cu viteză de 160 km pe oră.
Thomas Glawa, managing director al Neue Messe, companie de stat ce a construit un centru expoziţional la Stuttgart, investiţie de circa 800 mil. euro
-
În Germania, costurile şi evoluţia proiectelor sunt raportate o dată la două luni către ministere şi secretarii de stat.
-
Costurile cu realizarea proiectelor nu suferă mari modificări în timp. Centrul expoziţional a avut un cost iniţial estimat la 806 mil. euro, iar după cei trei ani de construcţie costurile finale s-au ridicat la 814 mil. euro.
-
Centrul expoziţional a avut nevoie de patru ani de pregătire şi patru ani de construcţie efectivă, fiind finalizat în 2007.
Mark Porath, managing director al Drees & Sommer România, companie specializată pe servicii de project management pentru proiecte imobiliare şi de infrastructură
-
Cheia succesului în proiectele de infrastructură este definirea proceselor şi implementarea unor chei de control în cadrul companiilor.
-
Pentru a avea un nivel ridicat al absorbţiei de fonduri europene şi rezultate din investiţiile în infrastructură, trebuie să primeze contractele de calitate.
-
Se pot obţine rezultate bune dacă statul apelează la firme de project-management şi consultanţă pentru a furniza managementul companiilor de stat.
Derek McElearney, directorul departamentului de infrastructură din cadrul Drees & Sommer România
-
Contractele FIDIC sunt avantajoase pentru proiectele de infrastructură, în condiţiile în care în primul rând determină ce parte contractuală trebuie să suporte costurile legate de întârzieri şi costuri adiţionale.
-
FIDIC este o asociaţie profesională a inginerilor şi experţilor în lucrări de infrastructură de toate categoriile care stabileşte anumite norme contractuale; când apar probleme de executare întârziată sau neexecutare corectă a contractelor, recursul la normele FIDIC rezolvă situaţia în avantajul tuturor părţilor implicate.
-
Polonezii s-au bazat mult pe experienţa irlandeză în atragerea fondurilor europene pentru infrastructură; acum se face metroul în Dublin cu bani europeni.
-
O problemă în ceea ce priveşte întârzierea contractelor de infrastructură în România este la nivelul autorităţilor locale.
Laukemper Jürgen, head of management în cadrul Drees & Sommer Infra Consult und Entwicklungsmanagement Gmbh
-
Trebuie să faci management în fiecare zi, nu doar ocazional. Nu trebuie să ai ingineri doar în anumite domenii, ci şi în calitate.
-
Cheia realizării unui proiect în timpul propus la început este să ai un contract foarte bine pus la punct.
-
Spre exemplu, în cazul proiectelor de parteneriat public-privat este necesar de la început să fie stabilit dacă este cazul să se facă un astfel de parteneriat; există situaţii când acest parteneriat public-privat nu funcţionează pentru că nu sunt destule venituri ulterioare.
Klaus Dieter Wolz, Managing Director, WolzConsult, Stuttgart, companie de consultanţă care a lucrat cu Drees & Sommer la proiecte de miliarde de euro
-
Diferenţa între ceea ce se întâmplă în România şi alte ţări din punctul de vedere al lucrărilor publice sau al atragerii fondurilor europene nu este o problemă culturală insurmontabilă, ci o chestiune de experienţă; pur şi simplu oamenii trebuie să înveţe.
-
Este foarte importantă o înţelegere şi asumare din start a obiectivelor proiectului astfel încât toţi cei implicaţi să ştie pentru ce lucrează, ce dead-line-uri au şi care va fi finalizarea proiectului.
-
Pentru aceasta este necesar ca beneficiarul să ştie cu adevărat ceea ce vrea de la început.
-
Există posibilitatea ca pe parcurs să fie tot felul de surprize la care constructorul. sau chiar beneficiarul trebuie să facă faţă; de exemplu, un cartier de case din Dubai a fost proiectat din punctul de vedere al consumului de apă pentru 3-4 locatari per casă, dar realitatea a arătat că în fiecare casă au venit 10-12 oameni, deci reţeaua a fost dată peste cap.