Ce-i trebuie BVB ca să ajungă ca bursa din Polonia? Un milion de mici investitori

Situaţia actuală a Bursei de Valori Bucureşti (BVB) este similară cu cea a bursei poloneze în anul 2000, potrivit unei analize prezentate de Greg Konieczny, managerul Fondului Proprietatea (FP), singura diferenţă fiind că bursa din Varşovia avea în 2000 peste un milion de investitori de retail, în timp ce BVB are în prezent circa 10.000 de conturi active.

"Marea problemă a Bursei de la Bucureşti este lipsa investitorilor de retail", spune Konieczny, care crede că atragerea micilor investitori este principala direcţie pe care trebuie acţionat pentru dezvoltarea pieţei locale.

Konieczny, care coordonează echipa locală a grupului american Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea, a fost ales la finalul săptămânii trecute ca membru provizoriu în Consiliul de Administraţie al BVB, după demisia lui Daniel Ţepeş.

El spune că principalul mod prin care pot fi atraşi investitorii locali pe Bursă îl reprezintă ofertele de vânzare de acţiuni ale statului. El a dat din nou exemplul Poloniei, unde listarea de anul trecut a companiei de asigurări PZU, una dintre cele mai mari oferte din istoria bursei poloneze, a determinat deschiderea a circa 14.000 de conturi noi de retail.

Franklin Templeton a propus Guvernului ca în ofertele de vânzare a unor pachete de acţiuni la companii de stat o parte din titluri să fie destinate micilor investitori.

"Am vorbit de mai multe ori cu guvernanţii şi le-am spus că în cadrul ofertelor la companiile de stat ar trebui să fie prevăzut un pachet de acţiuni dedicat investitorilor de retail. Ultima dis­cuţie am avut-o acum două săptămâni şi nu au spus «nu». Nu pot să spun că este un răspuns favorabil, dar este bine că nu ne-au refuzat ideea", a declarat Konieczny la un seminar pe teme bursiere, organizat de site-ul wall-street.ro în colaborare cu BVB şi Depozitarul Central.

O altă problemă a pieţei de capital din România o reprezintă accesul încă dificil al investitorilor străini, care trebuie să apeleze la consultanţi înainte pentru a-şi putea deschide conturi de tranzacţionare şi nu au la dispoziţie conturi globale decât pe acţiunile FP, restul companiilor de la Bursă tranzacţionându-se prin conturi individuale, procedura fiind mai complicată. De asemenea, costurile de tranzacţionare pe Bursa de la Bucureşti sunt cele mai mari din regiune, a arătat Milan Prochazka, director de vânzări la firma cehă de brokeraj Wood.

"Pe piaţa românească nu e uşor de operat din exterior", spune Prochazka. El a mai arătat că tariful perceput de BVB, de 0,117% din valoarea vânzărilor şi de 0,045% din valoarea cum­părărilor, este cel mai mare din regiune. În comparaţie, pe piaţa din Ungaria, comisionul este de 0,015% din valoarea tranzacţiei, iar în Polonia variază între 0,01% şi 0,033%.

BVB şi Sibex ar trebui să fuzioneze şi societatea rezultată să fie preluată de o bursă dezvoltată, ceea ce ar mări încrederea investitorilor în piaţa de capital din România, consideră preşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), Mircea Oancea.

Administratorii de fonduri spun însă că Bursa are nevoie mai ales de listări noi.

"Circa 25% din activele fondurilor de pensii reprezintă investiţii pe bursele externe, iar dacă activele lor vor mai creşte, ceea ce este de aşteptat, atunci banii respectivi vor merge tot spre pieţele străine, deoarece nu există «marfă» în România. Acelaşi scenariu este posibil şi pentru fondurile mutuale. Dacă nu vom avea noi listări pe piaţa locală, vom vedea cum banii din activele fondurilor din România pleacă spre alte burse şi, implicit, ajung să finanţeze economiile statelor respective, în loc să rămână aici", a declarat Mihai Ion, directorul general al Raiffeisen Asset Management.