ARSIT: Birocraţia se va reduce când funcţionarii vor fi puşi să alerge după hârtii

Obligarea angajaţilor administra­ţiilor fiscale să obţină de la alte instituţii documentele de care au nevoie contribuabilii, cum se întâmplă la Registrul Comer­ţului cu cazierul fiscal, este o soluţie pentru reducerea birocraţiei, în viziunea Asociaţiei pentru Reformarea Sistemului de Impozite şi Taxe (ARSIT).

Ziarul Financiar a scris în februarie o serie de articole în care a arătat de câţi funcţionari publici este nevoie ca să fie trimisă o hârtie. Articolele au stârnit reacţii în rândul foştilor funcţionari, care au spus că un document emis de un minister poate avea 14 semnături. Succe­siunea de semnături şi ştampile de pe majoritatea documentelor emise de instituţiile statului nu face altceva decât să acopere incompetenţa funcţionarilor din administraţie, sector din care au dispărut peste 100.000 de oameni anul trecut, dar a cărui reformă nu a schimbat nimic.

ARSIT, înfiinţată la sfârşitul anului 2010 de către 34 de membri fondatori, îşi propune să reali­zeze un site cu "eroii" abuzurilor admi­nistrative, cazuri în care justiţia s-a pronunţat, precum şi cazuri de risipă a banului public.

Pe lângă reducerea birocraţiei inter-instituţii, simplificarea şi clarificarea normelor prin consultarea experţilor independenţi înainte de publicarea acestora este un alt obiectiv al asociaţiei.

Dan Pascariu, vicepreşedintele asociaţiei, a susţinut că trebuie creată presiune în ceea ce priveşte responsa­bilitatea faţă de modul în care este cheltuit banul public. "Asociaţia nu-şi propune să fie împotriva cuiva, ci pentru ceva. Trebuie să creăm presiune în ceea ce priveşte responsabilitatea vizavi de felul în care este cheltuit banul public. A merge până la a determina nişte audituri neutre în ceea ce priveşte cheltuirea banilor publici, să devenim un partener pentru ANAF, să-l ajutăm să obţină cele mai bune soluţii", a spus Pascariu, care este preşedintele Consiliului de Supraveghere al UniCredit Ţiriac Bank.

ARSIT susţine reducerea cât mai rapidă a contribuţiilor sociale, menţinerea cotei unice de 16% şi diminuarea TVA într-un viitor cât mai apropiat, potrivit lui Cătălin Dima, preşedintele ARSIT.

În opinia ARSIT, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) nu operează cu criterii de calitate, cu excepţia gradului de colectare, astfel că este necesară introducerea unor criterii de per­formanţă şi consecinţe clare pentru inspectorii care fac abuzuri.

Conform unui sondaj prezentat la conferinţa de lansare a asociaţiei, majoritatea contribuabililor din sectorul 4 sunt mulţumiţi de serviciile oferite de administraţiile finan­ciare, la polul opus aflându-se plătitorii de taxe din sectoarele 1, 2 şi 3.

"Sunt diferenţe enorme în calitatea serviciilor între diferite locaţii. În medie, este mai puţin rău decât credem. Ştim precis ce contribuie la frustrarea contribuabililor la ghişeu. ANAF nu operează cu niciun criteriu de calitate, cu excepţia gradului de colectare. În sectorul 4 percepţia este mult peste medie, în timp ce sectoarele 1,2 şi 3 au probleme", a spus Cojocariu.

Sondajul a fost realizat de GfK la cele şase administraţii financiare din Bucureşti, fiind operate 400 de interviuri la ieşirea contribua­bililor, concentrându-se pe persoanele juridice. Au fost investigaţi 14 parametri.

La criteriul legat de politeţea şi ama­bilitatea personalului care lucrează la admi­nistraţiile fi­nanciare, media celor multumiţi şi foarte mulţumiţi bucureşteni este de 71%, în timp ce în privinţa calităţii informaţiilor cerute sau oferite media este de 66%. În ceea ce priveşte rapiditatea în rezolvarea solicitărilor, media celor mulţumiţi şi foarte mulţumiţi coboară la 64%.

Procente mai reduse au fost raportate la criteriile legate de timpul de aşteptare la ghişeu (56%) şi confort şi spaţiu (47%). Controalele excesive, gradul de colectare scăzut, im­pre­dicti­bilitatea şi evaziunea fiscală sunt câteva dintre principalele probleme în plan fiscal aduse în discuţie la conferinţa de lansare a ARSIT.

Cine este ARSIT

ARSIT este o organizaţie neguvernamentală, non-profit, non-politică şi nepartizană, care promovează reforma sistemului administraţiei fiscale din România, îmbunătăţirea serviciilor oferite contribuabililor, creşterea gradului de transparenţă al instituţiilor publice atât în ceea ce priveşte stabilirea taxelor şi impozitelor, cât şi în privinţa utilizării fondurilor colectate. ARSIT a fost înfiinţată la sfârşitul anului 2010 de către 34 de membri fondatori, antreprenori români, IMM-uri, precum şi reprezentanţi ai profesiilor liberale.