Serbia nu găseşte drumul către prosperitate

Sârbii nu sunt deloc mulţumiţi de starea în care se află economia ţării şi le cer autorităţilor să creeze noi locuri de muncă, să elimine corupţia şi să reconstruiască încrederea în instituţiile statului, conform unei analize a Bloomberg. Economia a crescut cu 1,8% anul trecut, după ce în ultimele trei luni s-a contractat cu 1,1% comparativ cu trimestrul trei.

"Totul s-a schimbat în rău", spune Ljubica Mladic, o pensionară în vârstă de 76 de ani. "Ştiu că este imposibil să faci fericită pe toată lumea, dar pot măcar încerca să facă fericiţi 75% dintre noi?", se întreabă Mladic.

Situaţia este sumbră atât pe plan politic, cât şi economic. Niciun guvern de după demisia lui Slobodan Milosevici, de la a cărui arestare pentru crime de război au trecut zece ani, nu a reuşit să ducă la bun sfârşit un mandat de patru ani. În ceea ce priveşte economia, actualul executiv nu reuşeşte să vândă companiile de stat şi trebuie să plătească cele mai mari dobânzi din Europa pentru a se finanţa de pe pieţe.

PIB-ul per capita a fost în 2010 de 5.260 de dolari (3.715 de euro), conform datelor FMI, faţă de 13.527 de dolari (9.553 de euro) în Croaţia şi 38.600 de dolari (27.260 de euro) în Germania. Rata dobânzii de referinţă este cea mai mare din Europa, 12,25%, iar rata şomajului pentru luna trecută, 19,2%, depăşeşte media din zona euro (9,9%), precum şi toate ţările din Uniunea Europeană, mai puţin Spania.

Ratingul de credit al Serbiei, ridicat la nivelul BB de către agenţia de evaluare financiară Standard & Poor's la jumătatea lunii martie, este cu două trepte sub cel care încurajează investiţiile şi este mai jos decât al altor ţări din regiune, precum România, Rusia, Azerbaijan şi Croaţia. Drept urmare, vânzarea de obligaţiuni de stat de la sfârşitul lunii trecute, a cărei valoare plănuită a fost de 20 mld. dinari sârbeşti (19,4 mil. euro) a primit oferte de doar 2,7 mld. dinari (3 mil. euro). Dinarul sârbesc s-a apreciat cu 1,9% faţă de euro de la începutul anului, din cauza aşteptărilor potrivit cărora banca centrală urmează să intervină asupra monedei pentru a ţine în frâu inflaţia.

"Oamenilor le este cel mai tare frică de nesiguranţă, iar neîncrederea a ajuns la un nivel foarte înalt", spune Svetlana Logar, analist la Ipsos Strategic Marketing. "Oamenii sunt nefericiţi din cauza sentimentului de nedreptate", mai spune ea. Acest sentiment de nedreptate a determinat aproximativ 3.000 de persoane să-şi confirme prezenţa la protestele din 4 aprilie pe reţeaua de socializare Facebook.

Guvernul are probleme şi în ceea ce priveşte vânzarea proprietăţilor sale, unul dintre cele mai recente exemple fiind încercarea de privatizare a companiei Telekom Srbija, care a avut un singur ofertant, Telekom Austria.

Guvernul le-a dat austriecilor la sfârşitul săptămânii trecute un termen de 14 zile pentru a îmbunătăţi oferta de 950 mil. euro în lichidităţi şi 450 mil. euro în investiţii, aferentă pachetului de acţiuni de 51%. "Guvernul sârb pare a fi foarte dezamăgit de ofertă, care este considerată mult sub preţul minim", comentează Bernd Maurer, economist la Raiffeisen în Viena.

"Investiţiile în Serbia nu sunt atractive", a spus Vladimir Gligorov, economist la Institutul de Studii Economice din Viena. "Părerea generală despre Serbia este că nu îşi va reface curând stabilitatea macroeconomică şi nici creşterea economică convingă­toare", a mai spus el. Pentru a obţine interesul investitorilor, primul-ministru Mirko Cvetkovic a anunţat intenţia de integrare în Uniunea Europeană, deşi sprijinul popular pentru acest lucru a scăzut la un nivel record de 57% în decembrie, de la 72% în urmă cu şapte ani. Însă Uniunea Europeană a avertizat Serbia că înainte de a începe discuţiile pentru aderare, trebuie să rezolve problemele din sistemul judiciar şi să elimine crima organizată.