Cât de „preventiv“ va fi noul acord stand-by semnat de România cu FMI?

Rămâne de văzut dacă vor fi sau nu atraşi banii de la Fond şi de la Comisia Europeană având în vedere situaţia finanţelor publice şi contextul extern incert.

Ministrul finanţelor, Gheorghe Ialomi­ţianu, a amintit dorinţa autorităţilor române de a nu utiliza banii de la FMI, însă a subliniat faptul că în unele ţări din Uniunea Europeană lucrurile nu stau prea bine şi este posibil ca România să fie nevoită să acceseze aceşti bani. "Vom încheia un acord preventiv. Eu mi-aş dori să nu utilizam banii respectivi, însă vedeţi că în unele ţări din Uniunea Europeană lucrurile nu stau prea bine şi este posibil ca România să fie nevoită să aceseze aceşti bani."

România mai are experienţa unui acord stand-by preventiv, încheiat în iunie 2004. Atunci programul nu a fost finalizat, fiind încheiată doar prima evaluare.

De ce este nevoie de continuarea acordului cu FMI?

În 2009, oficialii români declarau că acordul este "preventiv", este o "centură de siguranţă". Însă în toamna anului 2009 banii FMI au devenit soluţia de plată a salariilor şi pensiilor, instituţia financiară acceptând ca o parte din bani să intre direct la bugetul de stat. De data aceasta autorităţile au informat Fondul că acordul este "preventiv", o va­riantă oficială a FMI pentru acordurile stand-by.

Prin încheierea acordului din 2009 auto­rităţile au susţinut că vor asigura relansarea economiei, însă "reţeta" FMI de reducere a cheltuielilor bugetare a lăsat puţin spaţiu pentru investiţii publice de amploare.

Pe durata acordului parafat în 2009 cu FMI, economia nu a reuşit să iasă din recesiune, iar companiile de stat au continuat să înregistreze pierderi uriaşe şi să genereze arierate. Iar economia a rămas în recesiune şi în 2010.

Condiţiile impuse de FMI au fost totuşi mai puţin dure decât în acordurile precedente, Fondul dând de înţeles că ţine cont de cir­cumstanţele extraordinare, de recesiunea generalizată.

Noul acord de tip preventiv al FMI cu România pe doi ani, care a primit undă verde de la Washington şi a început la 31 martie, urmează să se concentreze pe stimularea economiei prin intermediul reformelor structurale şi îmbunătăţirea infrastructurii.

Autorităţile şi FMI nu exclud însă conti­nuarea recesiunii şi în acest an, prognozând o scădere de 0,5% în 2011, în scenariul pesimist. În scenariul de bază este estimată o creştere economică de 1,5% în acest an.

Spre deosebire de creditele de urgenţă acordate de FMI unor ţări precum România, Ungaria şi Ucraina - în cazul cărora instituţia a solicitat îndeplinirea unor criterii stricte, precum reducerea deficitului bugetar şi a dezechilibrelor externe, Fondul a creat şi o linie de credit flexibilă - Flexible Credit Line - care nu presupune criterii de performanţă, banii putând fi retraşi de către ţările debitoare în orice condiţii după ce a fost semnat acordul iniţial. Linia de finanţare flexibilă a fost creată special pentru ţările care nu înregistrează dezechilibre macro­economice mari, dar au nevoie de o protecţie împotriva efectelor crizei financiare globale.

Polonia a fost a doua ţară care a apelat la linia de creditare flexibilă a FMI, după Mexic. Ţara a primit în 6 mai 2009 acordul Fondului pentru o finanţare de 20,58 mld. dolari, suma nefiind văzută ca o finanţare de urgenţă, ci ca o rezervă suplimentară pusă la dispoziţia băncii centrale.

FMI a introdus în ofertă şi "Linia de credit preventivă" (Precautionary credit line) la finele lunii august 2010, aceasta fiind destinată ţărilor cu vulnerabilităţi moderate.

Linia de credit nouă vizează statele care nu se califică pentru linia de credit flexibilă. Împrumutul este evaluat, printre altele, în funcţie de capacitatea beneficiarului de a se finanţa de pe pieţe, de disciplina fiscală, politica monetară şi sănătatea sistemului bancar al acestuia.

Însă România nu se numără printre "clienţii" acestei facilităţi.

Cum a decurs colaborarea cu FMI

Relaţia României cu FMI a fost decisivă pentru guvernele care s-au succedat la putere de-a lungul timpului în încercarea lor de a face reforme structurale.

Cu excepţia guvernelor Isărescu şi Tă­riceanu, celelate guverne postdecembriste au încheiat acorduri de finanţare cu instituţia financiară internaţională, fără însă a le respecta pe cele mai multe.

După 1990, România a semnat şase acorduri stand-by cu FMI, fiecare program fiind însoţit de un împrumut, condiţionat de îndeplinirea anumitor angajamente de re­formă.

Dintr-o finanţare totală disponibilă de circa 2,8 mld. dolari, guvernele care s-au succedat au aplicat atâtea măsuri de reformă convenite cât să poată trage ceva mai mult de jumătate din această sumă. Însă programele şi finanţările alocate în perioada 1990-2000 nu au produs efectele scontate.

Principalele prevederi din prima scrisoare de intenţie din noul acord cu FMI pe perioada 2011 - 2013

• Deficitul bugetar va scădea la 3% din PIB (la un PIB de 130-140 mld. euro) în 2012 prin continuarea restrângerii cheltuielilor bugetare;

• Reformele se vor concentra pe sectoarele energie şi transport;

• Lista medicamentelor compensate şi gratuite, aprobată în 2008, va fi revizuită pentru reducerea numărului acestora şi includerea mai multor medicamente generice; numărul de paturi din spitale va fi redus prin revizuirea bugetelor spitalelor şi implementarea unei strategii de raţionalizare a acestora;

• Legislaţia privind ajutoarele pentru încălzire va fi modificată, până la finele lunii iulie, astfel încât doar "cele mai vulnerabile persoane" să beneficieze de aceste sume şi să se realizeze economii "semnificative" la buget;

• BNR va elabora şi supune consultării, până la finele lunii iunie 2011, unele propuneri de măsuri prudenţiale care vor menţine un nivel prudent al solvabilităţii şi provizioanelor şi vor permite introducerea standardelor internaţionale de contabilitate, IFRS, la începutul anului viitor;

• Controlul financiar al companiilor de stat se va muta, până la finele lunii septembrie 2011, de la ministerele în subordinea cărora se află la Ministerul Finanţelor. Totodată, regiile autonome şi companiile subordonate autorităţilor locale vor transmite, în fiecare trimestru, indicatori financiari şi cei privind operaţiunile către Finanţe.

• Guvernul va separa activele viabile ale Termoelectrica şi va închide restul operaţiunilor;

• Investitori strategici vor fi atraşi în companiile energetice cheie, incluzând Transelectrica, Transgaz, Romgaz şi Petrom;

• Statul vrea să atragă până la finele acestui an un investitor strategic pentru CFR Marfă prin vânzarea unei participaţii minoritare;

• CFR Infrastructură va închide 1.000 de kilometri de cale ferată până la finele lunii august 2011 şi va elabora planuri pentru o licitaţie privind atribuirea unui contract competitiv de mentenanţă;

• Statul va căuta până la finele acestui an un investitor strategic pentru Tarom;

• Reducerea termenului pentru plata datoriilor pe care autorităţile publice le au la companii de la 90 de zile la 30 de zile.