Potenţialul pe hârtie: România poate fi casa unor investiţii de miliarde de euro în energie, dar lipsa deciziilor blochează banii

România are potenţialul de a atrage proiecte energetice majore, pe energie convenţională sau regenerabilă, dar lipsa unor decizii întârzie concretizarea acestor planuri şi uneori îi sperie pe investitori. Totodată, mulţi specialişti au părăsit sectorul de stat alegând mediul privat, iar mediul privat a ajuns acum să ceară soluţii de la un sector sărăcit de resurse umane competente. Dacă totuşi există aceste competenţe, ele sunt sufocate de cei numiţi politic în boardul companiilor şi în poziţii executive. Acestea au fost unele dintre concluziile seminarului organizat de ZF, Focus pe energie: România, locaţie strategică pentru marile proiecte în următorul deceniu, care a avut ca parteneri casa de avocatură Peli Filip, Bancpost, casa de avocatură Salans, Nuclearelectrica, Siemens, Alpha Bank şi CEZ România. În România se vorbeşte de ani de zile de campioni energetici, de proiecte de miliarde de euro, de strategii pe termen lung, de un cadru legislativ atrăgător pentru investitorii în energie verde, dar în prezent niciunul dintre aceste planuri nu a depăşit stadiul de hârtii. Mai îngrijorător este faptul că nici măcar acum reprezentanţii statului nu sunt de acord asupra modului în care ar trebui structurat pe viitor sistemul energetic, recunoscut însă la unison ca fiind unul dintre puţinele atuuri pe care România le mai are.

Totodată, Săndulescu a mai precizat că ministerul nu mai crede în soluţia privatiză­rilor cu investitori strategici, ci a listărilor sau a societăţilor mixte cu eventuala instalare a unui management privat.

"Nu contest faptul că există elemente care arată că acum există un management defectuos, dar trebuie să ne întrebăm cine va suporta costul disponibilizărilor şi al creşterilor de preţ la energie în cazul unui management orientat doar spre eficienţă", a mai spus Săndulescu, arătând astfel că o bună parte dintre com­­paniile de stat sunt con­duse pe principii so­ciale şi nu economice.

Fără listări de dragul listărilor

Pe de altă parte, Mihai David, fostul director general al Hidroelectrica, actual membru în consiliul de administraţie al celui mai mare producător de energie din România, a spus că nu crede în priva­tizarea managementului, în listările pe bursă doar de dragul listărilor şi nici în ideea unor mari com­plexuri termo, soluţie despre care spune că este veche de 11 ani.

"Nu cred în privatizarea managementului, o astfel de soluţie nu se potriveşte în România din punct de vedere cultural. Cred în promovarea managerilor cu rezultate. Sugestiile care vin să ne facă bine de afară nu mai sunt cumpărate de nimeni", a spus David, făcând aluzie la declaraţiile recente ale reprezentanţilor Fondului Proprietatea, acţionar minoritar în cele mai valoroase companii de stat, declaraţii susţinute şi de către ambasadorul american Mark Gitenstein în cadrul unui discurs susţinut la Bursa de Valori. Potrivit acestora, statul ar trebui să privatizeze prin bursă majoritatea companiilor energetice, concomitent cu privatizarea managementului.

"Gitenstein doreşte să-i sprijine pe cei de la Fondul Proprietatea care mai departe doresc să coordoneze întreg sistemul energetic românesc. Nu cred în listarea companiilor mâine fără o promovare pe piaţa de capital înainte", a mai spus David. Potrivit acestuia, Nuclearelectrica, promotorul proiectului de 4 miliarde de euro al reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, ar putea face un reactor de una singură printr-o emisiune de bonduri.

Chinezi la reactoare

Reprezentantul Nuclearelectrica însă a spus că statul merge mai departe pe ideea de a avea numai 40% din acest proiect major, compania deja primind scrisori de interes din partea mai multor investitori, inclusiv din China. Nuclearelectrica a început să caute din nou companii interesate de cele două reactoare, în contextul în care a pierdut 4 dintre cei 6 parteneri străini care erau implicaţi în această investiţie.

"În termen de 6 luni de la 1 martie sperăm să avem noua listă de investitori. Deocamdată nu sunt negocieri, dar avem mai multe expresii de intenţie din partea unor companii, inclusiv din China", a spus Alexandru Havriş, şef serviciu analiză sinteză din cadrul Nuclear­electrica.

Necesitatea atragerii de investitori privaţi în domeniul energetic a fost subliniată şi de către Cristina Filip, partener al casei de avocatură Peli Filip.

"Nu trebuie să ne temem de privatizări. Continuăm să avem obsesia de a rezolva problemele prin noi înşine, deşi până acum nu am reuşit. Sper să fie găsită structura unui mix energetic strategic prin redimensionarea etapizată a capacităţii de producţie. Totodată ar trebui acordată atenţie pentru localizarea unor investiţii aici în domeniul cercetării şi a producţiei de tehnologie nouă", a precizat Filip.

Legea verde, în iulie

În ceea ce priveşte partea de energie regenerabilă, singurul segment energetic unde investiţiile au înregistrat o creştere specta­culoasă anul trecut ajungând la un nivel de circa 800 de milioane de euro, legislaţia pentru susţinerea acestor proiecte poate înregistra al treilea an de neaplicare.

"Dacă Legea 220/2008 (care stabileşte sistemul de sprijin pentru energie regenerabilă - n.red.) nu se va aplica, atunci în luna noiembrie a acestui an vom sărbători trei ani de la publicarea acesteia. Avem o lege bună în domeniu, dar din păcate nu se poate aplica", a spus Claudiu Munteanu- Jipescu, partener în cadrul casei de avocatură Salans.

Pe de altă parte, Radu Regman, directorul diviziei de energie regenerabilă din ANRE, a declarat că în ciuda tergiversărilor, la 1 iulie Legea 220 ar putea să fie aplicabilă, anul acesta urmând să se simtă şi efectele acesteia în preţul plătit de consumator.

"Impactul în preţul energiei al certificatelor verzi va fi în acest an, dacă legea va fi aplicată, de 5-7%, de la nivelul actual de 45-47 euro pe MWh", a spus Regman.

În ciuda temerilor legate de creşterea facturilor, specialiştii din piaţă spun însă că pe termen lung energia verde va duce la scăderea preţurilor deoarece acest tip de proiecte nu au costuri privind resursa ca în cazul energiei convenţionale.

"Pe termen lung preţul energiei electrice va scădea chiar dacă acum, pe termen scurt, energiile regenerabile cresc preţul", a spus Dana Duică, preşedintele Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană, subliniind că în ciuda asigurărilor date de ANRE România încă nu a trimis notificarea oficială la Comisia Euro­peană pe Legea 220.

Potenţial există

Radu Voinescu, technical sales manager din cadrul Siemens Wind Power, a spus la rândul său că în absenţa unui cadru legislativ aplicabil România poate pierde investiţii semnificative, evaluate recent de către Con­siliul Investitorilor Străini la circa 5 miliarde de euro în următorii ani.

"Ca potenţial, România se clasează între primele trei ţări la nivel european, având posibilitatea ca anual să instaleze circa 600 MW", a precizat Petru Ruşet, directorul diviziei de energie din cadrul Siemens.

În ciuda acestor bariere legislative sunt însă şi unii investori care au ales să plaseze sume importante de bani pentru dezvoltarea unor proiecte uriaşe în România. Cehii de la CEZ, de exemplu, au finalizat deja prima eta­pă a parcului eolian de 600 MW în valoare de un miliard de euro pe care-l fac în două localităţi dobrogene, Fântânele şi Cogealac.

"Sperăm ca în două săptămâni să reluăm lucrările la Cogealac astfel încât la finalul anului 2012 să putem să ne finalizăm investiţia propusă", a spus la rândul său Adrian Boro­tea, corporate affairs manager în cadrul CEZ România.

Alexandru Săndulescu, director al direcţiei politici energetice din cadrul Ministerului Economiei

"Nu contest faptul că există elemente care arată că acum există un management defectuos, dar trebuie să ne întrebăm cine va suporta costul disponibilizărilor şi al creşterilor de preţ la energie în cazul unui management orientat doar spre eficienţă"

Mihai David, membru în CA Hidroelectrica

"Nu cred în privatizarea managementului, o astfel de soluţie nu se potriveşte în România din punctul de vedere cultural. Cred în promovarea managerilor cu rezultate. Nu cred în listarea companiilor mâine fără o promovare pe piaţa de capital înainte"

Alexandru Havriş, şef serviciu analiză sinteză din cadrul Nuclearelectrica

"În termen de 6 luni de la 1 martie sperăm să avem noua listă de investitori. Deocamdată nu sunt negocieri, dar avem mai multe expresii de intenţie din partea unor companii, inclusiv din China"

Cristina Filip, partener al Peli Filip

"Nu trebuie să ne temem de privatizări. Continuăm să avem obsesia de a rezolva problemele prin noi înşine, deşi până acum nu am reuşit"

Claudiu Munteanu-Jipescu, partener în cadrul casei de avocatură Salans

"Dacă Legea 220/2008 (care stabileşte sistemul de sprijin pentru energie regenerabilă - n.red.) nu se va aplica, atunci în luna noiembrie a acestui an vom sărbători trei ani de la publicarea acesteia. Avem o lege bună în domeniu, dar din păcate nu se poate aplica"

Radu Regman, directorul diviziei de energie regenerabilă din ANRE

"Impactul în preţul energiei al certificatelor verzi va fi în acest an, dacă legea va fi aplicată, de 5-7%, de la nivelul actual de 45-47 euro pe MWh"

Dana Duică, preşedintele Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană

"Pe termen lung preţul energiei electrice va scădea chiar dacă acum, pe termen scurt, energiile regenerabile cresc preţul"

Petru Ruşet, directorul diviziei de energie din cadrul Siemens

"Foarte mulţi specialişti din cadrul Siemens sunt români care au venit din companiile de stat. Liderul Siemens în cercetare şi dezvoltare este un român care are 100 de brevete"

Adrian Borotea, corporate affairs manager în cadrul CEZ România

"Sperăm ca în două săptămâni să reluăm lucrările la Cogealac astfel încât la finalul anului 2012 să putem să ne finalizăm investiţia propusă"

Gherghina Dida Vlădescu, inginer principal specialist, serviciu PZU şi piaţa de certificate verzi, OPCOM

"Considerăm că încă doi ani de zile preţul la certificatele verzi se va menţine la cote maxime, respectiv 55 de euro pe certificat"