Tabără susţine făţiş plantele modificate genetic în România
Ministrul agriculturii Valeriu Tabără a declarat ieri că România face demersuri la Uniunea Europeană pentru a putea cultiva şi exporta din 2012 soia modificată genetic.
Astfel, buruienile sunt mult mai uşor de eliminat din cultură. În cazul plantelor normale, fermierii extrag buruienile manual, mecanic sau cu ajutorul pesticidelor. Problema este că pesticidele peste o anumită limită afectează chiar planta, iar plantele modificate genetic sunt construite astfel încât să reziste fără probleme la anumite pesticide care elimină doar buruienile.
Astfel, seminţele acestor plante modificate genetic se vând la pachet cu pesticidele de către mari companii. Majoritatea fermierilor europeni nu sunt de acord cu această practică, pentru că susţin că pierd controlul. Cei care decid să planteze soia sau porumb modificat genetic nu pot folosi sămânţă de la vechea recoltă, ci trebuie să o cumpere în fiecare an de la giganţi ca Monsanto sau Piooner.
"Facem toate demersurile şi sperăm să avem anul acesta acordul Uniunii Europene. Eu sper ca în 2012 să avem deschiderea spre această cultură", a spus Tabără la conferinţa Mediafax Talks about GMOs - "Adevărul despre organismele modificate genetic".
El a adăugat că soia ar reprezenta un pas important pentru întărirea capacităţii de export a României.
Potrivit ministrului, România consumă anual 500.000 de tone de soia, iar capacitatea de producţie este de 2 milioane de tone. Diferenţa de 1,5 milioane de tone ar putea fi destinată exportului.
"Dar ar fi păcat să exportăm soia brută. Trebuie să exportăm preparate, şrot, ulei de soia şi extracte din soia. Nu trebuie să exportăm soia brută şi s-o exploateze alţii", a afirmat Tabără.
El a precizat că România ar putea exporta soia în toată lumea, cu excepţia SUA şi Brazilia, ţări renumite ca mari producătoare în domeniu.
"Avem soiurile de soia pregătite la Turda şi Fundulea. Mai trebuie doar să transferăm genele şi cred că n-ar fi chiar o problemă ca să le obţinem", a mai spus ministrul agriculturii.
El a afirmat ieri că România pierde anual aproape un miliard de euro pentru că nu cultivă soia modificată genetic.
Conform legislaţiei UE în domeniu, autorizarea cultivării plantelor modificate genetic şi autorizarea importurilor de OMG din ţări terţe se realizează la nivel comunitar, în procedura de vot fiind implicate toate cele 27 de state membre ale UE.
Opozanţii organismelor modificate genetic (OMG) nu au bază ştiinţifică şi sunt stimulaţi de interese economice şi politice, a mai declarat ministrul agriculturii.
"Există în spate o luptă teribilă în acest domeniu. Sunt interese politice foarte multe pentru necultivarea OMG. Pe de altă parte, sunt şi interese economice. Aţi văzut, atunci când vorbeşti de milioane de tone de pesticide care nu se vor mai aplica, înseamnă un sector întreg", a spus Tabără.
El afirmase anterior că plantele modificate genetic limitează consumul de îngrăşăminte.
Ministrul a adăugat că îi sfătuieşte pe cei care se opun cultivării OMG să ia în considerare studiile ştiinţifice şi orice decizie pe care o vor lua să aibă la bază o cercetare ştiinţifică.
Agricultura nu poate fi construită cu pesticide, care sunt dăunătoare populaţiei, în schimb plantele modificate genetic reduc consumul de îngrăşăminte.
El a adăugat că plantele modificate genetic limitează consumul de îngrăşaminte.
Potrivit ministrului, din cauza pesticidelor pe anumite terenuri au apărut inclusiv buruienile.
Referitor la o cablogramă Wikileaks în care era acuzat că ar fi făcut spionaj pentru Monsanto, o mare companie de producţie de plante modificate genetic, ministrul a declarat că îl onorează titulatura de "spion".
"Mă onorează să fiu spion, mai ales pentru o companie mare. Dacă aş fi fost spion, aş fi fost şi eu mai deştept", a mai spus ministrul.
Potrivit unor cablograme Wikileaks, citate de presă, Tabără - descris ca unul dintre cei mai influenţi susţinători ai organismelor modificate genetic - le-ar fi transmis oficialilor americani că de anul viitor soia modificată genetic va fi prezentă în magazinele româneşti.
El a încheiat discursul spunând că a vorbit probabil cum se spunea "prin telegramele alea" şi anume "cu credinţă şi sinceritate".