Cum şi-a păstrat tronul Nazarbaev, lordul stepelor din Kazahstan, într-o lume unde petrolul nu îi mai apără pe lideri de revoluţii
Autor:
Roxana Pricop
11.04.2011
Stepele bogate în resurse au pus Kazahstanul pe primele locuri
în liga celor mai mari producători de uraniu şi petrol din lume. De
la independenţa de URSS în 1991, resursele de petrol ale ţării, pe
locul 11 în lume după Nigeria, sunt pe mâinile unui singur om -
preşedintele Nursultan Nazarbaev. Supranumit lord al stepelor,
Nazarbaev se pregăteşte să intre în a treia decadă de mandat după
ce populaţia l-a reales cu o majoritate străină regimurilor
democratice de 95,5% din voturi. Stabilitatea este cuvântul-cheie
în acel colţ de lume.
În aeroportul din Astana, un grup de observatori ai Organizaţiei
pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), veniţi în capitala
Kazahstanului pentru a monitoriza alegerile prezidenţiale din
3 aprilie, aşteptau îmbarcarea pentru zborul spre Frankfurt luni
după-amiaza. "I observ you and you observ me", glumeşte un bărbat
de vârsta a treia cu colega sa observator.
În urmă cu doar câteva ore, misiunea OSCE a făcut public
raportul cu privire la alegerile prezidenţiale din Kazahstan.
Despre constatarea unor serioase neregularităţi în procedura de
votare, lipsa unei opoziţii puternice şi despre nevoia de reforme
democratice au scris observatorii internaţionali în raportul de
monitorizare.
Cu toate acestea observatorii OSCE au confirmat
rezultatul alegerilor: victoria preşedintelui în funcţie cu 95,5%
din voturi greu de explicat într-un regim democratic. Rezultatul
alegerilor din 3 aprilie 2011 din Kazahstan trezeşte însă amintiri
din epoca de aur a României, când Nicolae Ceauşescu ieşea
învingător cu 99% din voturi.
În aceeaşi după-amiază, preşedintele în funcţie Nursultan
Nazarbaev celebra victoria în alegerile prezidenţiale,
asigurându-şi astfel încă cinci ani la conducerea ţării, care se
vor adăuga altor douăzeci pe care i-a petrecut la cârma
Kazahstanului. Preşedintele are dreptul să candideze ori de câte
ori vrea.
Ceilalţi trei candidaţi, din partea Partidului Comunist, al
Patrioţilor şi un independent ecologist, au eşuat lamentabil în a
forma o opoziţie, mai ales că unul dintre aceştia a declarat în
ziua alegerilor că l-a votat pe preşedintele în funcţie. Din cei 22
de candidaţi pentru funcţia de preşedinte doar patru s-au
calificat în cursa finală, unii pentru că nu au trecut testul de
limbă kazahă - metodă de protecţie în faţa influenţei ruseşti -,
alţii pentru că nu au strâns suficiente semnături. Spre deosebire
de alţi lideri musulmani, pentru că Islamul este religia majoritară
în Kazahstan, preşedintele Nazarbaev, în vârstă de 70 de ani, se
bucură de sprijinul populaţiei, având în vedere că 90% din kazahii
cu drept de vot s-au prezentat duminică la urne, potrivit
raportului OSCE. Imaginile difuzate de televiziunea de stat în ziua
alegerilor vor să confirme majoritatea: mame tinere alăptând
pruncul la sân sunt filmate cum votează direct de pe patul de
spital, în timp ce persoane în vârstă sunt ajutate să se deplaseze
în cabina de vot pentru a-şi alege preşedintele.
Cum arată economia în zodia lui Nazarbaev
Victoria lui "papa", cum sunt învăţaţi tinerii kazahi să îl
numească pe preşedintele Nazarbaev, este cu atât mai importantă cu
cât are loc într-un moment în care lideri musulmani din state arabe
trec acum testul de foc al revoluţiei. Din 1991, când Kazahstanul
şi-a declarat independenţa de URSS, regimul Nazarbaev a adus ţării
o relativă prosperitate economică. Cu toate acestea, presa străină
a scris nenumărate articole despre cât de influentă este familia
preşedintelui şi despre cum membrii familiei controlează toate
afacerile ţării.
Kazahstanul, a noua ţară ca suprafaţă din lume şi cu o
populaţie de 16 milioane de locuitori, a înregistrat o rată medie
anuală de creştere economică de circa 8 % din 2001 până în prezent,
iar în 2010 a raportat o creştere de peste 7% a economiei. PIB-ul
Kazahstanului a fost în 2010 în valoare de 147 mld. dolari, cu 20
de miliarde de dolari mai mic decât PIB-ul României. PIB-ul pe cap
de locuitor este de circa 8.000 de dolari, la fel ca în
România.
Potenţialul de creştere al economiei kazahe este însă ridicat,
având în vedere că ţara dispune de una dintre cele mai mari rezerve
dovedite de petrol (30 miliarde de tone sau 2,2% din rezervele
mondiale), este cel mai mare producător de uraniu, ocupă primele
poziţii în lume după rezervele de cărbune, fier şi aur. De
asemenea, resursele de plumb, crom şi zinc poziţionează ţara pe
primele locuri în clasamentul mondial.
Capitala - o oază de Occident în mijlocul
stepelor
De numele lui Nazarbaev este strâns legată tânăra capitală a
ţării Astana, în vârstă de doar 13 ani, cu o suprafaţă de 722 km
pătraţi, de aproape trei ori mai mare decât cea a Bucureştiului, şi
cu o populaţie de mai puţin de un milion de locuitori. Nu e de
mirare că prima impresie pe care o face Astana unui străin este de
cea de stepă "urbană", peisajul extrem de plat fiind întrerupt pe
alocuri de impunătoarele sedii ale parlamentului, de zgârie-nori
sau de monumentul reper al oraşului Turnul Bayterek. "Chupa chups"
este cel de-al doilea nume al turnului reper al Astanei, o
construcţie înaltă de zece metri, din aluminiu, ce imită un arbore
cu o sferă aurie în vârf menită să simbolizeze arborele vieţii unde
pasărea magică a fericirii şi-a lăsat oul.
Cine putea să fie arborele vieţii decât prea puternicul
Nazarbaev: amprenta palmei preşedintelui Nazarbaev se află pe sfera
aurie din vârful turnului.
În anul 1998, capitala Kazahstanului s-a mutat la Astana (în
traducere "oraş nou") de la Alma-Ata, cel mai mare oraş al ţării
unde locuiesc aproximativ 1,3 milioane de oameni.
La Astana, oraş care a cunoscut o rapidă dezvoltare în ultimul
deceniu, este centrul administrativ al ţării, adăpostind reşedinţa
preşedintelui, sediile impunătoare ale guvernului şi parlamentului.
Impresionantă este arhitectura clădirilor din oraş, fie că este
vorba de centrul administrativ sau de birouri şi restaurante.
Aproape fiecare clădire spune altceva: blocuri de locuinţe din
aluminiu şi sticlă în forma fluidă a semnului dolarului american,
impunătorul sediu al companiei de petrol şi gaze KazMunaiGaz,
clădiri de birouri din sticlă ce se termină în pagode chinezeşti
sau centrul comercial Han Şatîr ce seamănă cu o uriaşă iurtă.
Astanei îi lipseşte însă freamătul firesc al unei capitale,
poate şi pentru că este un oraş prea tânăr unde cea mai mare parte
a populaţiei a venit recent din provincie în căutarea unui loc de
muncă mai bine plătit. Clima extremă, cu temperaturi de minus 40 de
grade Celsius iarna şi până la plus 40 de grade Celsius vara, nu
face din Astana un loc prea prietenos.
Deşi tradiţiile joacă un rol important în stilul de viaţă al
astanezilor, aceştia gustă din plăcerile consumerismului
occidental. Dovadă stau centrele comerciale construite în Astana.
Han Şatîr sau mallul în formă de iurtă surprinde a doua oară pentru
că la ultimul etaj are o plajă în miniatură, cu nisip adus din
Caraibe şi piscine, şi unde temperatura nu scade sub 20 de grade
Celsius chiar dacă în exterior gerul coboară la minus 35 de grade
mercurul termometrului.
Părăsind Astana, e uşor de înţeles de ce au ales sovieticii să
folosească regiuni vaste din această ţară drept lagăre în aer liber
pentru deţinuţii sau prizonierii de război germani, polonezi,
ucraineni, basarabeni şi români în urmă cu şaptezeci de ani.
Kilometri de stepă întinsă, fără niciun reper unde să se
odihnească privirea, despart Astana de cel mai apropiat oraş.
Satele sunt rare şi la distanţe mari unele de altele, între aşezări
domneşte stepa. Casele ţăranilor, ridicate pe locul fostelor
lagăre, sunt pitice şi sărăcăcioase.
Petrolul i-a ţinut departe de criză
Cărbunele este o resursă care abundă în solurile kazahe. În
regiunea Karaganda, situată în centrul Kazahstanului, s-a dezvoltat
una dintre cele mai mari exploatări miniere, cele mai multe dintre
minele de cărbune din regiune sunt deţinute de gigantul Arcelor
Mittal în prezent. În perioada sovietică, Karaganda a fost un uriaş
lagăr de muncă, unde germanii şi polonezii deportaţi scoteau
cărbunele la suprafaţă.
"Pământul de aici este foarte bogat. Se găsesc toate
elementele din tabelul chimic al lui Mendeleev", spune Ştefan, în
vârstă de 59 de ani, fost miner de naţionalitate română care a
lucrat 30 de ani în minele din Karaganda.
Cum mare parte din resursele Kazahstanului sunt controlate de
stat printr-un fond suveran numit Samruk-Kazyna, prelungirea
mandatului preşedintelui cu încă cinci ani asigură continuarea
aşa-numitei strategii multianuale de inovare. Preşedintele fondului
suveran Samruk răspunde în faţa preşedintelui de Nazarbaev de
strategia de dezvoltare şi investiţii a fondului.
Fondul Samruk controlează integral cele mai importante
companii kazahe, printre cele mai mari fiind grupul de petrol şi
gaze KazMunaiGaz, compania naţională de poştă sau compania
naţională de medicamente, toate aceste companii cooperând pentru
stabilizarea economiei.
Resursele de petrol şi gaze au fost însă cele care au ţinut
Kazahstanul departe de criză în ultimii ani, iar preşedintele
Nazarbaev a înţeles acest lucru. Prin compania de petrol şi gaze
KazMunaiGaz pe care o controlează în totalitate, statul kazah a
anunţat program de investiţii de 20 de miliarde de euro în sectorul
petrolier în perioada 2010-2014. Grupul de petrol KazMunaiGaz
dispune de rezerve de petrol de 780 de milioane de tone şi a produs
peste 20 milioane de tone de petrol în 2010. În Kazahastan, un
litru de benzină variază între 0,5 şi 0,7 dolari, interval valabil
şi pentru preţul unui litru de motorină. În Kazahstan vrea să
adopte standardele Euro 5 în 2014-2015, în prezent fiind în vigoare
normele Euro 2.
Prin România, kazahii vor să intre în
Europa
Compania kazahă KazMunaiGaz controlează integral grupul
Rompetrol, operatorul rafinăriei Petromidia, pe care l-a
achiziţionat în urma unei tranzacţii în valoare totală de 1,7
miliarde de dolari de la omul de afaceri Dinu Patriciu în 2007 şi
2009. Rafinăria Petromidia din Constanţa este pentru kazahi cel mai
important activ străin pentru că, susţin aceştia, le deschide
drumul către Europa.
"Avem de gând să investim sume importante în rafinăria
Petromidia şi să creştem parametrii de producţie, doar pentru 2011
fiind programate investiţii de 200 milioane de dolari", a declarat
într-o conferinţă de presă susţinută la Astana Daniyar Tiyessov,
director al KazMunaiGaz.